Vatra Dornei

Eminescu, simbol al fiinţei româneşti

De 170 de ani, pe cerul culturii româneşti străluceşte o stea care ne luminează calea spre înţelesul Cuvântului şi al Fiinţei Româneşti. Primim lumina şi urmăm calea doar atunci când nu uităm că steaua are un nume: Eminescu, un geniu şi în acelaşi timp o conştiinţă care nu a rămas absentă la tot ce a fost în viaţa sa, care a recunoscut doar doi stăpâni, limba maternă şi adevărul. „Adânc cunoscător al vieţii româneşti din tot timpul” (Nicolae Iorga), Eminescu şi-a clădit statutul de model şi de mereu prezentă actualitate. Şi dacă nu-l putem ajunge, suntem datori să nu-l uităm, recitindu-i opera şi reaprinzând candela nemuririi sale. Ne-am obişnuit să-l invocăm mai ales de ziua naşterii sale (controversată, dar intrată adânc în conştiinţa publică drept 15 ianuarie) şi de ziua trecerii în eternitate. Nu întâmplător, ziua de 15 ianuarie a fost legiferată, din 2010, drept Ziua Culturii Naţionale.

Dornenii l-au omagiat pe „omul deplin al culturii româneşti” (Constantin Noica) printr-o manifestare organizată la Casa de Cultură „Platon Pardău” de instituţia gazdă, filiala „Arboroasa” a Asociaţiei Culturale „Pro Basarabia şi Bucovina”, Asociaţia Scriitorilor şi Artiştilor din Ţara Dornelor, filiala Vatra Dornei a SCLRB, Biblioteca Municipală „G.T. Kirileanu”. În deschiderea activităţii, ing. Petru Ariciuc, directorul Direcţiei de Turism, Cultură şi Salvamont din cadrul Primăriei Vatra Dornei, a menţionat: „Să nu uităm că Eminescu a fost un mare poet, un mare om de cultură, un mare jurnalist, un mare OM. Şi asta tocmai pentru că a îmbrăţişat controversa şi a ştiut că ideile cu adevărat măreţe se nasc din confruntare, din dialogul cu cei care nu sunt de acord cu noi. Eminescu nu a căutat ecouri şi aplaudaci, el nu s-a sfiit să-şi pună ideile, sentimentele, dragostea, patriotismul, toată fiinţa lui la încercare”. I-a îndemnat pe profesori să-i determine pe copii să înţeleagă aceste calităţi, pe toţi să citească toată opera lui Mihai Eminescu. Un moment inedit a creat dorneanul Silviu Aroneţ, care a tratat tema „Eminescu în filatelie”, aducând în faţa celor prezenţi materiale de gen foarte valoroase, mai puţin cunoscute, procurate din ţară şi de la Poşta Moldovei din Chişinău. A luminat veacul său şi a rămas viu pentru că lumina lui se răsfrânge şi acum, cu aceeaşi tărie” a subliniat Silviu Aroneţ. Prof. drd. Alina Leonte Dupu de la Şcoala Gimnazială Nr. 4 a prezentat un foarte reuşit volum de versuri dedicat lui Eminescu, semnat de cunoscuta poetă din Botoşani Maria Baciu. Intitulat „Bună seara, Eminenţă!” şi ilustrat sugestiv de Liliana Grecu, volumul este „un semn de recunoştinţă şi desăvârşit respect faţă de Poet”, un omagiu care se înscrie în lirismul poetic eminescian, mizând pe muzicalitate şi graţie stilistică, transfigurând înţelept teme şi motive, dintre care se desprinde iubirea pentru pământul românesc şi pentru cuvânt. Pentru a sublinia unicitatea poetului, într-o lume guvernată de interese meschine şi abuzuri, vorbitoarea a apelat la poemul „Unu”: „Unu singur nu se prăbuşeşte/ Şi nu-i măcinat de bătrâneţe/ Lumea, apăsată de surpare/ Amurgeşte-n propria tristeţe”. Alte poeme sugestive au fost recitate de elevii profesoarei Leonte Dupu: Maria Barbir, Mihai Şerban Vântu, Maria Ştefana Lazăr, Ştefana Diana Borş, Eric Fabian Boboc, Maria Elena Tănasă, Alexandra Ioana Urs. Sub genericul „Numai Poetul…”, înv. Viorica Afloarei, de la aceeaşi şcoală dorneană, a ales pentru talentaţii săi elevi câteva dintre cele mai frumoase poezii eminesciene. Au recitat Nicoleta Candrea, Amalia Florea, Octavian Apetrei, Alexandra şi Vlad Vasiluţ, Cristiana Macovei, Cosmin Lostun, Francesca Benchea Maxim, Olivia Acujboaioe, Diana Florescu, iar Andrei Frăţiloiu, Andrei Cojocaru şi Eduard Niculiţă, toţi din clasa a IV-a A, au interpretat un fragment din „Scrisoarea III” (dramatizare).

 Subliniind importanţa dascălilor în formarea personalităţii elevilor, col. (r.) Ioan Abutnăriţei a ilustrat rolul pe care l-a avut Aron Pumnul în viaţa tânărului Eminescu, realizând un medalion al vieţii şi activităţii acestui ilustru cărturar şi pedagog, având ca reper monografia „Aron Pumnul. 1818-1866”, de Ilie Rad. Intervenţia prof. Jenica Romanică s-a intitulat „Motivul ochiului în opera eminesciană”, vorbitoarea referindu-se la modul în care ochiul transmite emoţii, sentimente, idei. „Unul dintre valoroşii mei profesori din facultate, Gh. Tohăneanu, remarca faptul că Mihai Eminescu a pus bazele acestui motiv în opera sa, descoperind perspectiva gnoseologică a lumii”. Versul „ochiu-nchis afară, înăuntru se deşteaptă” înseamnă sens şi cunoaştere – a fost concluzia prof. Romanică. Prof. Cătălina Orşivschi, de la Clubul Copiilor, cunoscută umoristă, a dialogat imaginar cu Eminescu printr-o satiră la adresa prezentului, intitulată „Să vezi, Eminescule…”. Câteva momente din viaţa lui Mihai Eminescu, începând de la „botezul” primit de la Iosif Vulcan în revista „Familia” şi până după trecerea în veşnicie, surprinse de scriitorul Emil Talianu, fost coleg de facultate, într-un recent volum, a prezentat prof. Vasile Panţiru. Au recitat din creaţiile proprii Aldona Patraş (haikuuri), Gruia Ungurian (acrostihuri), Laurian Ungurian şi subsemnata. Academician dr. Radu Rey a subliniat rolul culturii în viaţa comunităţii, cu accent pe cultura montană şi cu exemplificări dintre reuşitele colectivului de cercetători de la CEMONT Vatra Dornei. La Biblioteca Municipală, bibliotecar coordonator Nicoleta Todaşcă a realizat o expoziţie de carte din şi despre opera eminesciană, având ca generic „Eternitatea lui Mihai Eminescu”, iar cei prezenţi la manifestare au putut urmări diverse materiale tematice (ilustrate, fotografii, afişe, volume de poezii – câteva ediţii diferite ale primului volum tipărit prin grija lui Titu Maiorescu, traduceri în mai multe limbi). Manifestarea s-a încheiat pe acordurile melodiei „Eminescu”, interpretată de Ion şi Doina Aldea Teodorovici, pe versuri de Grigore Vieru. Gândeam cu toţii, cred, acelaşi lucru: Eminescu are dreptul să ne judece!

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: