Un punct de vedere

Eminescu, 170, la Suceava

Aniversarea a 170 de ani de la naşterea lui Mihai Eminescu, asociată cu Ziua Culturii Române, s-a bucurat în urbea noastră de o atenţie deosebită din partea factorilor politico-administrativi şi de cultură municipali şi judeţeni. Mass-media vorbită şi scrisă, o multitudine de afişe şi ecrane improvizate popularizau marea sărbătoare şi programul de desfăşurare a activităţilor, dedicate jubileului, cu o săptămână înainte de 15 ianuarie şi adresau fireasca invitaţie de participare tuturor celor care l-au îndrăgit pe poetul nostru naţional şi universal. Şi oamenii au onorat în mare măsură invitaţia făcută, sfidând parcă nişte condiţii naturale matinale mai puţin prielnice, cauzatoare de posibile nasuri dezgheţate, febre, frisoane, guturai. De altfel, domnul Gheorghe Flutur, preşedinte al Consiliului Judeţean Suceava, remarca acest lucru cu prilejul depunerii coroanelor de flori la bustul poetului şi adresa urarea de bună înţelegere şi de sănătate celor prezenţi, precum şi celorlalţi cetăţeni ai urbei. Alese urări de bun venit, de belşug şi spor la toate a transmis şi domnul Alexandru Moldovan, noul reprezentant al Guvernului în judeţul Suceava. Frumoase cuvinte despre Mihai Eminescu, despre judeţul şi municipiul Suceava au rostit şi câţiva oaspeţi, profesori, scriitori, veniţi la noi din alte judeţe spre a-l cinsti cum se cuvine pe marele sărbătorit.

Înnobilaţi de spiritul Eminescului, cei mai mulţi dintre participanţi aproape că nici nu au sesizat cum un domn rotofei, cu un discurs vizibil poticnit, i-a împărţit în bineveniţi şi neaveniţi la întrunire printr-o manevră ieftină şi vulgară de a se limita la nominalizarea numai a celor din prima categorie şi omiterea celorlalţi.

Personal, voit sau întâmplător, am ajuns între cei neaveniţi, dar mi-am zis că Eminescu merită orice sacrificiu, chiar şi o mică doză de umilinţă pe care am suportat-o cu stoicism. Ca atare, m-am hotărât să particip şi la alte activităţi dedicate marii sărbători şi am ales cele câteva conferinţe susţinute de reputaţi oameni de cultură şi maeştri ai scrisului românesc ca Adrian Dinu Rachieru (jud. Timiş), Adrian Alui Gheorghe (Neamţ) şi Constantin Hrehor (Suceava) la sediul Bibliotecii Bucovinei „I.G. Sbiera”. Nu mică mi-a fost surprinderea când în prim-plan a apărut acelaşi personaj rotofei şi cu discursul lui vizibil poticnit, care de data aceasta a dat citire unei liste cu persoanele agreate spre a-l sărbători împreună pe nefericitul poet. A mai adăugat că activităţile omagiale se desfăşoară sub înaltul patronaj al forurilor administrative judeţene şi municipale, sugerând astfel că lista cu pricina este picată de sus, din înaltul cerului, iar dumnealui, ca un inocent ce se află, nu a făcut altceva decât să-i dea citire.

Constatând că din nou mă aflu printre cei omişi şi că de data aceasta aproape că am fost invitaţi să părăsim sala, m-am gândit iarăşi la Eminescu şi la faptul că amintirea sa nu are niciun amestec cu bâlciul acesta de prost gust şi cu miros de răfuială. Şi atunci, pe bună dreptate, mi-am pus întrebarea: Cam ce mi-ar putea reproşa organizatorii că mi-au aplicat o astfel de pedeapsă absolut nemeritată şi total nedreaptă?

Răvăşit peste măsură şi total nedumerit, am asistat la scena incredibilă cum mai mulţi intelectuali de vază ai Sucevei, oameni cunoscuţi pentru integritatea lor şi care au marcat cu sudoare şi talent cultura urbei noastre, omişi de pe lista norocoasă a domnului necunoscut pentru mine, părăsesc ofuscaţi spaţiul sălii şi aşa destul de slab populat. Cineva din rândul oaspeţilor străini a remarcat: „Ăştia îşi plătesc poliţele pe seama lui Eminescu!”. Iar altcineva amintea în surdină de nişte rufe. Multă vreme am chibzuit ce-i de făcut într-o astfel de situaţie-limită, şi am hotărât să rămân alături de Eminescu! Mi-am pipăit în buzunarul de la piept carnetul de membru al Societăţii Scriitorilor Bucovineni care îmi putea certifica, la nevoie, prezenţa la marele jubileu. Am conştientizat şi faptul că nici organizatorii de vârf ai manifestării nu au ce-mi reproşa, că doar numai cu două luni în urmă mi-au conferit Diploma de Excelenţă, ocazionată de Forumul aniversar Suceava – Cernăuţi cu titulatura „Seniori octogenari ai spiritualităţii bucovinene”. Înşiruirea altor realizări pe linie de învăţământ şi în plan literar-publicistic nu-şi are rostul să le mai consemnez aici şi acum. Destul că în mod voit nu am scris ode pentru nimeni, nici reclamaţii împotriva cuiva n-am ticluit şi nici informări despre cineva nu am făcut vreodată.

Şi totuşi, Eminescu să mă ierţi! Că într-un moment de slăbiciune, într-un târziu, am cedat presiunii unor orgolii mărunte, m-am ridicat de la locul meu şi, tiptil, am părăsit sala cu gândul la cunoscuta constatare a unui personaj al lui Liviu Rebreanu: „Răi v-a mai făcut Dumnezeu!” că cel cu lista glăsuia în numele altcuiva pe care îl cunoaştem şi despre care vom scrie altă dată, spre ştiinţa opiniei publice. Să sperăm cât de curând! Că ofensa adusă lui Mihai Eminescu trebuie plătită cum se cuvine.

– Amu-i amu! şi-au zis mititeii înveninaţi. Şi au tras! Direct în marele sărbătorit, trimiţând în derizoriu munca onestă a zeci de oameni şi bunele intenţii ale acestora.

 EMANOIL REI

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: