Oameni şi cărţi

Cărţi închinate Centenarului Marii Uniri

Eugen Dimitriu, „Eroi fălticeneni în Primul Război Mondial”,

Prefaţă de Elena Brânduşa Steiciuc, Editura Lidana,

Suceava, 2017, 197 pagini

Cel ce scrie despre eroii Marii Uniri de la Fălticeni este el însuşi un erou – aşa cum l-a caracterizat universitara ce i-a prefaţat cartea.

S-a ivit pe lume la doar 5 ani după ce s-a făurit Marea Unire. Adică: la 1 octombrie 1923, în localitatea Sărata, lângă Cetatea Albă, în sudul Basarabiei. Tatăl, Vladimir, era un modest şi onest funcţionar la Agenţia Poştală comunală; mama – Varvara, casnică.

Eugen a copilărit şi a trăit cei mai liniştiţi şi frumoşi 17 ani tocmai sub oblăduirea generaţiei de aur care a ctitorit Marea Unire şi în cele două decenii de pace s-a străduit să reformeze, să modernizeze şi să democratizeze România întregită.

În 1935, când tatăl a fost mutat cu serviciul la Fălticeni, familia l-a urmat şi, astfel, Eugen a devenit fiu adoptiv al urbei care l-a fascinat şi de care a rămas profund ataşat pentru tot restul vieţii sale.

Buchiile cărţii le-a descifrat şi învăţat cu mult sârg, din ciclul primar, pe care l-a urmat în comuna Teleneşti (judeţul Orhei), la bunicul dinspre mamă, care era preot în Basarabia. Din 1935 şi-a continuat studiile la Gimnaziul „Nicu Gane” din Fălticeni, pe unde au trecut nume ce-au căpătat renume, precum Matei Millo, Arthur Gorovei, Lovineştii Eugen şi Horia, Mihai Sadoveanu, Anton Holban, Grigore-Vasiliu Birlic, Jules Cazaban, G.T. Kirileanu, Mihai Lupăescu, Simion Kirileanu, Ion Lovinescu, Ştefan Şoldănesscu, Aurel Băeşu etc.

Pentru el, începutul calvarului a fost marcat, într-un fel, ca şi pentru România Mare, în iunie 1940. Se afla în vacanţa mare, la bunici, în Basarabia. Când a aflat că armatele sovietice au năvălit peste Nistru şi vin puhoi, n-a mai stat o clipă pe gânduri. A împrumutat o bicicletă din sat, a încălecat pe ea şi la cei 17 ani pe care-i avea a galopat aidoma unui campion experimentat, antrenat într-un maraton de neimaginat. A absolvit liceul în plin război, în 1943. A urmat apoi Facultatea de Drept, la Iaşi. În anul patru a fost arestat şi condamnat „politic”.

Anii de temniţă au reprezentat un îndelungat, draconic, apocaliptic impact! Cu greu a scăpat! Şi-a controlat şi concentrat ultimele fărâme ale energiei sale trupeşti şi a învăţat ca autodidact 5-6 limbi străine. De aceea, chiar înainte ca ocupanţii sovietici să fi plecat, Eugen Dimitriu a fost căutat şi încadrat, ca iarba de leac, în calitate de… traducător…

…La cei 96 de ani pe care i-a împlinit în toamna lui 2019, Eugen Dimitriu este decanul de vârstă al scriitorilor suceveni.

Erudit cărturar, poliglot, scriitor, traducător, documentarist, publicist s-a impus mai ales ca un neobosit memorialist, cu cărţi, studii şi articole de valoare despre Bucovina, a colaborat la realizarea enciclopediei acestei nefericite provincii, dar mai ales s-a remarcat drept cel mai avizat cronicar modern al oraşului Fălticeni.

Oraşul – care l-a primit în 1935 şi l-a adoptat ca pe un fiu de seamă, cu oamenii şi locurile sale care l-au fascinat – oraşul acesta a rămas pentru el o arhivă de suflet, în care a intrat ca într-un templu, a cercetat şi imortalizat în slove oameni şi fapte de neuitat. Iată doar câteva crâmpeie dintr-un şirag bogat: „Lovineştii” (2000), „Oraşul muzelor” (2002), „Cazabanii” (2004), „Un album al viselor frumoase” (2009), „Lumini fălticenene” (vol. 1-2, 2010), „Virgil Tempeanu” (în colaborare, 2012), „Corespondenţă fălticeneană” (vol. 1-2, 2013), „Dicţionar al personalităţilor fălticenene” (2015), „La sfat cu amintirile” (2016) şi cartea dedicată Centenarului Marii Uniri – „Eroi fălticeneni în Primul Război Mondial” (2017).

E o carte ceva mai aparte decât celelalte scrise de cei din generaţia actuală.

Acest nonagenar, pildă de vitalitate şi longevitate, un Om cumpătat, modest, onest, altruist, ascet, fiind el însuşi o imensă enciclopedie vie, ne mărturiseşte în carte că a identificat în Fălticeni şi în zona înconjurătoare 43 de oameni – intelectuali de seamă, ofiţeri şi soldaţi gata oricând de sacrificiul suprem, demni de a rămâne în memoria posterităţii. Bărbaţi iubitori de neam au absolvit şcoli militare şi, când a fost nevoie, au răspuns chemării (p. 11).

Autorul îmbină generalul cu detaliile – imaginea întregului oraş, în care toţi locuitorii sunt implicaţi ca participanţi direcţi la război – cu câteva exemple individuale, semnificative. Aşa, de pildă, Ana şi Antoaneta Lovinescu, cumnata şi sora criticului Eugen Lovinescu, se disting ca surori de caritate şi sunt recompensate cu înalte distincţii chiar din partea misiunii militare franceze. Profesoara Maria Mihăescu, artist plastic, este trimisă de conducerea Spitalului militar nr. 256, instalat chiar în localul Gimnaziului Fălticeni, să aducă de la Bucureşti medicamente şi instrumente chirurgicale, în plin război, şi îşi îndeplineşte misiunea în chip eroic, exemplar, fiind apreciată prin mai multe scrisori cordiale şi oficiale (p. 78-84). Învăţătorul Nicolae Stoleru de la Baia – un adevărat apostol care a întemeiat în 1904 prima „casă de Sfat şi Citire”, o bancă populară şi publicaţiile Calendarul Satelor” şi „Vestitorul Satelor”, cade eroic la 12 septembrie 1916. „Doi grăniceri”, care dau numele străzii de la ieşirea din Fălticeni, dezarmează, cu două puşti mitralieră bine plasate, o unitate de ruşi care, sub impulsul bolşevicilor anarhişti, venea să jefuiască şi să incendieze oraşul. Ofiţeri cu merite deosebite în Războiul de Întregire a Ţării sunt condamnaţi şi întemniţaţi în anii ocupaţiei sovietice pentru „vina” de-a fi participat pentru eliberarea Bucovinei sau a Transilvaniei. În acest fel, unii sunt eroi care cad pe front, în Primul Război, alţii sfârşesc pentru a fi întemniţaţi şi lichidaţi de ocupanţii sovietici, la sfârşitul celui de-al Doilea Război. În realitate sunt şi aceştia eroi.

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: