Dacă e toamnă, e Bucovina

Jocul măştilor – poezie şi tapiserie într-o toamnă bucovineană la Iaşi

Întâlnirile, tradiţionale de acum, ale autorilor bucovineni, creatori sau cercetători, cu publicul ieşean sunt din ce în ce mai frecvente şi mai interesante. Ele se datorează, în primul rând, unor personalităţi de marcă, cu obârşie bucovineană, ale capitalei culturale a Moldovei, care vor să aducă în atenţia publicului bogata şi dinamica activitate spirituală a „Ţării Fagilor”.

Interesul intelectualităţii ieşene şi nu numai – căci la asemenea evenimente participă persoane şi personalităţi din toate colţurile ţării – face din aceste întruniri o unire perpetuă, cel puţin în plan spiritual.

Profund şi intens implicat, înrădăcinat, am putea spune, în fresca naţională culturală, „Universul Prieteniei” Iaşi este iniţiatorul şi organizatorul „number one” de astfel de îndeletniciri moldave pentru „minte, inimă şi literatură”.

Fără să-şi tempereze efervescenţa promovării culturii, dna Rodica Rodean, preşedinta „Universului”, a cules (şi ales) în această toamnă din bogăţia rodului editorial bucovinean al anului curent „Lumina toamnelor târzii” reflectată pe „Tapiserii”.

Caracterul sincretic al evenimentelor culturale organizate de „Universul Prieteniei” Iaşi a fost, şi de această dată, evident: lansarea, în Sala Dublei Alegeri de la Muzeul Unirii din Iaşi, pe 16 octombrie a.c., a celor două volume – „Lumina toamnelor târzii” de Ioan Mugurel Sasu şi „Tapiserii” de Sorin Cotlarciuc – a fost acompaniată de vernisajul expoziţiei „Masca” a artistului plastic Maria Cojocari, dar şi de evoluţia tinerei violoniste Ştefania Turcu cu (nu se putea concepe altfel), „Balada” lui Ciprian Porumbescu şi a actorului ieşean Emil Gnatenco, cu versuri din autorii prezentaţi.

Spiritul prea curând regretatului actor Petru Ciubotaru a fost printre noi: după ce Rodica Rodean, organizatoare şi moderatoare a evenimentului, a dat citire unui citat din articolul-manifest al acestuia despre arta actoricească, apărut în „Ziarul de Iaşi” acum cinci ani, s-a ţinut un moment de reculegere.

Reputatul etnolog dr. Angela Paveliuc Olariu, cea care acum un de număr ani, începând cu 1976, participa la organizarea şi diriguirea Muzeului „Arta lemnului” din Câmpulung Moldovenesc ne-a prezentat, cu o amplă şi competentă introducere a simbolisticii, evoluţiei şi răspândirii măştii populare, expoziţia Mariei Cojocari, care, după propria mărturisire, la încetarea activităţii de cadru didactic la Colegiul Militar „Ştefan cel Mare”, şi-a găsit un „refugiu” în arta tapiseriei, manifestându-şi prin aceasta, plastic, cromatic şi ludic, tinereţea spiritului şi dragostea de viaţă. Tema expoziţiei a dat prilejul şi altor participanţi la eveniment să îşi exprime propriile păreri despre mască şi măşti, despre arta arhetipală ritualică şi arta deghizării şi disimulării în societatea contemporană.

Întrând în scenă literatura, cei doi preşedinţi ai Cenaclului „Nectarie” din Vama Bucovinei – Sorin Cotlarciuc, preşedinte fondator, şi Ioan Mugurel Sasu, preşedinte executiv –, ambii învingători din turul întâi pentru că activitatea lor literară a fost de mult timp remarcată prin calitate şi prolificitate (sublinierea ne aparţine), au fost „disecaţi”, pentru tot „istoricul” lor literar, dar, mai ales, pentru volumele cele mai recente, de scriitorii Emilian Marcu, Valentin Talpalaru, Mihai Batog Bujeniţă, Constantin Mănuţă şi gratulaţi cu poezii sau catrene blând-ironice de Vasile Larco, Angela Pistol, Mircea Ţâmpău şi Victor Iosif.

Scriitorul Emilian Marcu a subliniat harul de narator al lui Sorin Coltlarciuc, „bun creator de povestiri coerente”, care ştie să exploateze valoarea anecdoticului ridicându-l la rang de „parabolă a condiţiei umane”. După trilogia autobiografică (o adevărată frescă a societăţii contemporane), Sorin Cotlarciuc se dovedeşte un bun miniaturist, excelând şi în genul scurt.

 Semnatar al notei critice de pe coperta a IV-a a volumului de versuri lansat, Emilian Marcu spune: „Am descoperit prin această carte, «Lumina toamnelor târzii», că Ioan Mugurel Sasu pe lângă un prozator autentic şi redutabil este şi un poet sensibil, un neoromantic fără leac…”.

Remarcând caracterul eterogen al volumului „Tapiserii”, o carte în care „autorul oferă de toate”, Valentin Talpalaru afirmă că Sorin Coltlarciuc, scriitor rodat în specii literare din cele mai diverse, reuşeşte să fie convingător atât în genul ultrascurt, fie el tabletă ori de tip scenariu, flash sau crochiu (bun punct de pornire pentru naraţiuni mai ample), cât şi în prozele închegate, cu naraţiune „bine condusă” şi personaje convingătoare, dovedindu-se un prozator esopic, din povestirile căruia se desprinde cu uşurinţă aspectul „moralizator” al întâmplărilor şi caracterelor creionate. Întrucât rolul criticului este acela de a convinge cititorul de valoarea unui autor sau a unei cărţi, Valentin Talpalaru a ales să citească ceea ce i s-a părut mai reprezentativ din volumul lui Ioan Mugurel Sasu, manifestându-şi, ca noi toţi, surpriza pentru revelaţia lirică care se dovedeşte a fi cunoscutul prozator bucovinean.

Frumos şi inspirat ilustrat de reproduceri ale unei alte arte gingaşe şi migăloase, goblenuri realizate de soţia autorului, Lili Cotlarciuc, volumul „Tapiserii” este, în viziunea postfaţatorului şi prezentatorului Constantin Mănuţă, o reuşită editorială în care Sorin Coltlarciuc se dovedeşte un adevărat „barometru uman, hipersensibil”, care „ia pulsul vremii” şi struneşte măiestrit raportul dintre realitate şi ficţiune.

Scriitorul Mihai Batog Bujeniţă subliniază, la rândul său, prolificitatea ieşită din comun a lui Sorin Coltlarciuc şi varietatea preocupărilor sale care converg către unicul principiu „mens sana in corpore sano” şi găseşte de mare impact emoţional inserarea în volum a colecţiei de goblenuri a doamnei Lili Cotlarciuc, care sporeşte în semnificaţie şi evidenţiază trudnicul meşteşug al cuvântului.

Dintre cele trei cicluri ale volumului de poezie „Lumina toamnelor târzii”, preşedintele Asociaţiei Literare „Păstorel” Iaşi a remarcat în primul rând subtila artă a poemului în stil nipon, mai ales a senryu-ului.

Începută cu un remember, activitatea s-a încheiat, în mod firesc, cu anunţarea proiectelor de viitor ale prezenţilor care, reprezentanţi sau afiliaţi ai unor societăţi, ligi sau grupări literare diverse au dat dovadă, încă o dată, că unirea în „cuget şi simţiri” este nu doar dorită, ci şi posibilă, iar „Universul Prieteniei” s-a dovedit din nou forzaţul epopeii culturale moldave.

LUMINIŢA IGNEA

Foto: „Universul Prieteniei” Iaşi

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: