„Arboroasa”

Este prima Societate a studenţilor români din Cernăuţi, (1875-1877).

Cei 5 bucovineni – Ortizie Popescu, Eugen Siritean, Constantin Morariu, Ciprian Porumbescu, Zaharie Voronca – care au trimis la 3 noiembrie 1877 telegrama de condoleanţe adresată primarului de Iaşi, la comemorarea centenară a voievodului-martir Grigorie Ghika al III-lea, ucis de turci la 1 octombrie 1777, cu concursul interesat al Austriei, au fost arestaţi pentru protestele împotriva anexării Bucovinei. Textul telegramei: „Arboroasa, Societatea Junimei române din partea detrunchiată a vechei Moldove, aduce condoleanţa membrilor săi pentru Domnitorul decapitat.

Semnează cei 5 din comitetul “Arboroasa”.

Primul proces politic din Bucovina intentat de autorităţile austriece a avut drept consecinţă condamnarea celor cinci, care au stat la închisoare 11 săptămâni, în condiţii vitrege, Ciprian Porumbescu îmbolnăvindu-se de plămâni, de unde i s-a tras şi sfârşitul prematur.

În cei 143 de ani de stăpânire austriacă, menţinerea ortodoxiei, a conştiinţei naţionale şi emanciparea culturală şi spirituală a românilor bucovineni le-a revenit mai ales conducătorilor Bisericii, care au fost Dositei Herescu – episcop de Radauţi (1775-1789), Daniil Vlahovici – ieromonah, apoi episcop (1789-1822), Isae Baloşescu – episcop (1823-1834), Eugenie Hacman – episcop (1834-1873), Teofil Bendela – mitropolit al Bucovinei (1873-1875) ca om al guvernului austriac, a împiedicat răspândirea romanismului în Bucovina, Teoctist Blajevici – mitropolit (1877-1879 ) a publicat diferite scrieri în limba română, Mitropolitul Silvestru Morariu Andrievici (1880-1895) a publicat calendare, manuale şcolare, scrieri bisericeşti, toate în limba română, Mitropolit al Bucovinei – Arcadie Ciupercovici (1896-1902). Ca egumen al Mănăstirii Putna, a stăruit şi s-a putut comemora la 15 august 1867 domnitorul Ştefan cel Mare, iar în 15 august 1871, jubileul de 400 de ani de la sfinţirea bisericii, unde s-au întâlnit români din toate ţinuturile – Eminescu, Porumbescu, Slavici etc., Mitropolitul Dr. Vladimir de Repta care a publicat în română şi germană diferite articole şi cărţi. A înfiinţat un spital la Cernăuţi (1908) pentru îngrijirea bolnavilor români şi un Orfelinat pentru fete.

Apoi, menţinerea elementului românesc le-a revenit preoţilor de mir, din sate şi târguri, care au înfiinţat cabinete de lectură în toată Bucovina. (DOREL URSACHI)

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: