În ziua de prăznuire a Sfântului Ierarh Nectarie de la Eghina, parohia Mănăstioara a purtat haină de sărbătoare, avându-l în mijlocul ei pe Înalt Prea Sfinţitul Pimen, Arhiepiscop al Sucevei si Rădăuţilor. După săvârşirea Sfintei Liturghii, mulţimea de credincioşi a luat parte la sfinţirea Clopotniţei şi a Casei de Prăznuire, după care a fost săvârşit parastasul de şapte ani pentru Protosinghelul Vichente Bobeică, cel care a fost preot slujitor timp de 10 ani în această comunitate. În cuvântul de învăţătură, Înalt Prea Sfinţitul Pimen a amintit despre începuturile călugăriei prot. Vichente, fiind ucenic al Pr. Melchisedec Dumitriu, stareţul Mănăstirii Neamţ. În perioada regimului comunist, Prot. Vichente a fost scos din mănăstire. După o perioadă, primeşte binecuvântarea Mitropolitului din acea vreme, pentru a sluji în parohii. Mai târziu revine în mănăstire, ajungând la schitul Cămârzani, unde găseşte o Biserică mică de piatră, ctitorie boierească, şi o casă cu două camere. Auzind de el, credincioşii au început să meargă în număr mare pentru că citea rugăciuni cu toată smerenia şi cu toată pătrunderea sufletească.
După cele văzute, Înalt Prea Sfinţitul Pimen a înţeles că nu s-a lipit banul de inima lui pentru a face ce nu se cuvine în viaţă, ci toţi banii pe care i-a primit au fost investiţi în construcţia unei Biserici şi alte anexe necesare schitului. Prot. Vichente a fost un călugăr gospodar, fiind bun slujitor, bun rugător, folosindu-se mulţi credincioşi de rugăciunile lui, el primind aceste învăţături de la stareţul Melchisedec, cel care a fost şi un bun îndrumător pentru Înalt Prea Sfinţitul Pimen, de unde Înalt Prea Sfinţia Sa a învăţat să fie răbdător. Faptele ne arată pe fiecare dintre noi, cum este şi în cazul prot. Vichente, care, plecat de la schitul Cămârzani vine în satul Mănăstioara, unde primeşte în anul 1999 binecuvântarea de înfiinţare a unui schit pe locul unei foste mănăstiri din anul 1848. Întâmpinând aceeaşi problemă ca şi la Cămârzani, începe construcţia unei case pentru chilii, apoi în anul 2006 pune piatră de temelie pentru construirea Bisericii. Datorită bătrâneţilor, ajunge până la stadiul de acoperire a Bisericii, după care din anul 2009 este pus în funcţie pr. paroh Maftei Dănuţ, autorul rândurilor de faţă, ce duce la bun sfârşit lucrările începute. Prin purtarea de grijă a pr. paroh, părintele Vichente rămâne la Mănăstioara, ajungând la vârsta de 85 ani, când la 7 ianuarie 2013 trece la cele veşnice.
A fost o mare bucurie pentru întreaga comunitate prezenţa Înalt Prea Sfinţitul Pimen şi a celor 10 preoţi din sobor. Mulţumim domnului primar Vasiliu Ioan şi enoriaşilor pentru sprijinul acordat în săvârşirea tuturor lucrărilor realizate până acum.
Pr. paroh MAFTEI DĂNUŢ
Comentarii