Şcoală românească ridicată acum 135 de ani în satul nord-bucovinean Bahrineţ (II)

Conform Recensământului din anul 1930 (29.12.1930, volumul I şi X), aflăm că în sat locuiau 572 bărbaţi dintre care 382 (66 %) ştiau care, şi 645 femei, dintre carte doar 373 (56 %) ştiau să scrie şi să citească. Studii extraşcolare aveau 42 persoane, studii primare, 640 persoane, studii speciale, 15 persoane, studii profesionale, 7 persoane şi doar o singură persoană avea studii universitare. Satul avea 206 copii de vârsta şcolară – 89 băieţi şi 117 fete. Dintre toţi ceştia, 43 nu frecventau şcoala.

În perioada românească, diriginţi (directori) ai şcolii din Bahrineşti au fost învăţătorii Anton Petricean (din timpul Austriei până în 1931), Ion Cijevschi (1931-1937) şi Ion Crîşmaru (1937-1940). Despre Ion Cijevschi ştim că s-a născut la 14 iunie 1885, a absolvit Institutul pedagogic din Cernăuţi, în 1908. Din gazeta „Foaia Poporului” aflăm că în 1911 dl. Ioan Cijevschi e numit învăţător definitiv la Bahrineşti. Mai ştim că, în perioada interbelică, el a fost membru al Societăţii pentru Cultura şi Literatura Română în Bucovina. Despre Ion Crîşmaru nu avem date biografice, dar ştim că, în perioada directoratului său, la şcoală s-au făcut reparaţii capitale, s-a cumpărat material didactic pentru programa de ştiinţe ale naturii şi pentru programa de fizică.

Ion Cijevschi, 14.06.1885 – ?, absolvent al Pedagogicului din Cernăuţi (1908). Învăţător (examen de capacitate în 1910, definitivare în 1910) în Bahrineşti şi Cernăuţi. Membru al Societăţii pentru Cultura şi Literatura Română în Bucovina în perioada interbelică. Din anul 1931 – 37 a fost directorul la şcoala din Băhrineşti.

În „Anuarul învăţământului primar din regiunea XIV Cernăuţi pe anul 1929” întocmit de inspector-şef Emilian Săhleanu găsim că în satul Băhrineşti erau învăţătorii Cijevschi Ion şi Domnica, care aveau titlul „gradul I”, 20 de ani serviciu. Altă învăţătoare era Piţul Silvea, avea 8 ani de serviciu şi era detaşată la scoală din Băhrineşti de la Climăuţi. Din acest „Anuar” aflăm că învăţătorii ca să devină specialişti trebuiau să absolve:

 – examenul de capacitate (maturitate, diploma de scoală normală);

 – examenul de definitivat (capacitate, după legile bucovinene).

 – examenul de înaintare.

În anul de învăţământ 1940/1941, sistemul de învăţământ a fost reorganizat după modelul sovietic. Şcoala din Bahrineşti a avut în această perioadă 150 elevi. Şcoala avea 2 învăţători, ambii evrei. Unul dintre ei, Iosif Şlaim, era diriginte în clasa a 4-a. Lângă şcoală, se afla pichetul de grăniceri, stabilit în casa parohială, rămasă fără preot. Cu ajutorul pichetului a fost amenajat terenul sportiv.

În anii războiului, director a fost doamna Moraru. Nu cunoaştem amănunte despre anul de învăţământ 1941/1942 decât doar că, din cauza războiului, în aceeaşi sală de clasă învăţau laolaltă elevi din 2-3 clase. Fiecare elev avea carnet şcolar, unde la sfârşitul fiecărui semestru se introduceau notele (religia, citirea, gramatica, istoria, geografia, ştiinţele naturii, matematica, anatomia, caligrafia, desenul, muzica, educaţia fizică şi munca tehnică. Separat se puneau note pentru conduita şcolară şi pentru frecvenţă.

După 1944, învăţământul general devine obligatoriu. În sat se face evidenţa copiilor de vârstă şcolară, după care aceştia sunt repartizaţi pe clase, dându-li-se manuale şi caiete.

Anul şcolar 1944/45 a fost mai special. Elevi de diferite vârste învăţau laolaltă. Pentru ei totul era nou: cărţile, alfabetul. Nouă era şi ideologia. Manuale erau puţine. Se simţea acut lipsa de cadre didactice.

În perioada sovietică, şcoala a căpătat alt statut. Limba de educaţie a fost declarată limba „moldovenească”. În realitate, aceasta era aceeaşi limbă română, numai că avea alfabet rusesc.

Prima directoare în anii de după război a fost Elena Smuc (09/1944 – 08/1947). În această perioadă, au funcţionat învăţătorii Toma Isopescu şi Nicolae Topală.

O bună bucată de vreme şcoala a funcţionat, ca pe vremurile vechi, cu şapte clase. Apoi a trecut la opt clase, numindu-se şcoală medie incompletă. Într-un timp a avut statut de şcoală politehnică. În 1976, de pe băncile şcolii pleacă prima promoţie a şcolii medii de zece clase. De atunci, satul Bahrineşti are şcoală medie de cultură generală.

În perioada postbelică, în şcoală au funcţionat peste 150 de cadre didactice. Dacă am aduna laolaltă vechimea lor de cadru didactic la şcoala din Bahrineşti am obţine o sumă fabuloasă: peste o mie două de ani.

Printre absolvenţii şcolii sunt nume cunoscute: Mihai Prepeliţă, poet, prozator, dramaturg, pictor; Mihai Patraş, profesor, doctor în economie; Eugen Patraş, doctor în drept; Eugen Lati, romancier, scenarist, traducător; dr. Ioan Broască, narcolog, membru fondator şi preşedintele Asociaţiei Medicale Români din Cernăuţi „Isidor Bodea”; Ştefan Broască, istoric, critic literar, vicepreşedintele Societăţii „Aron Pumnul” ş.a.

În perioada 1960-1991 a fost construită partea nouă a clădirii centrale a şcolii, o ospătărie, o sală sportivă, un atelier şcolar.

Din 1990 a fost construită o clădire pentru clasele mici, o cazangerie. În anii 2003 – 2005, şcoala a participat la un proiect internaţional sub egida Fondului Ucrainean de Investiţii Sociale. Cu banii primiţi de la Banca Mondială s-a reconstruit clădirea şcolii. Şcoala din Bahrineşti a mai avut de câştigat şi din aşa-numitele „investiţii verzi” din anii 2011-2012, „urmare a Protocolului de la Kyoto”. În anul 2016, în curtea şcolii s-a săpat o fântână nouă, s-a înnoit sistemul de termoficare, cazangeria a fost dotată cu un cazan modern.

Un eveniment important în istoria Bucovinei şi a satului Bahrineşti este acela că l-a avut participant la hramul satului, pe data de 30 mai 1999, pe Regele Mihai al României cu familia sa. La sfinţirea bisericii din satul Bahrineşti a fost invitat de săteni. A fost prima vizită a regelui în nordul Bucovinei (ca simplu cetăţean) după 1944.

Primul director sovietic a fost Elena Smuc (09/1944 – 08/1947). În perioada directoratului ei au funcţionat învăţătorii Toma Isopescu şi Nicolae Topală. Elena Smuc a fost înlocuită de Mihail Reihter (1947-1951), căruia i-a luat locul, pentru un an, Mihail Gnip (1951-1952), după care au venit la conducere, fiecare pentru un singur an şcolar, Oresea Broască (1952-1953) şi Denis Gorbatiuc (1953-1954). Acestora le-au urmat la conducere Petru Rubaneţ (1954-1959), Mircea Broască (1959-1973, 1975-1979, 1987-1990) şi Mihai Acatrini, din 1990.

Din anul 2017 la şcoală funcţionează muzeul istorico-etnografic, rezervând o sală familiei Mandicevschi. Directorul Mihai Acatrini, captivat de istoria satului, este cel ce a pus bazele muzeului.

La finele lunii martie, Şcoala din Bahrineşti a participat la un concurs: „Cel mai bun site al instituţiilor de învăţământ din Ucraina”, care a avut loc în capitala Kiev. Au participat 1500 de şcoli din toată ţara. Şcoala din Bahrineşti a luat locul trei din ţară la categoria „website-urile şcolilor rurale”.

Trebuie de menţionat că Şcoala din Bahrineşti, director Mihail Acatrini, este unica instituţie de învăţământ cu predare în limba română care a participat la acest concurs naţional. La ceremonia de decernare a premiilor, directorului instituţiei i-a fost înmânată o diplomă de merit.

La ora actuală, în şcoală învaţă 165 de elevi, instruiţi de 27 cadre didactice (85% cu studii superioare). Şcoala este amenajată cu mobilier nou, cu materiale didactice, are un cabinet cu calculatoare moderne, un atelier pentru activităţi practice. La şcoală se organizează seminare pedagogice, aici îşi fac practica studenţi de la facultatea de istorie de la Universitatea Naţională „Iuri Fedkovici” din Cernăuţi. Elevii şi profesorii participă la diferite concursuri, unde ocupă locuri foarte bune în clasamentul pe raion sau regiune. Conform rezultatelor din ultimii ani, şcoala se află în topul primelor 10 şcoli performante din raionul Hliboca.

VLADIMIR ACATRINI

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: