Buchiseli. O droaie de sinonime

Pe lângă mijloacele lingvistice precis încadrabile gramatical, constituind chiar o clasă morfologică aparte – numeralul – , limba română, vorbitorii ei apelează pentru a exprima cantitatea la o seamă de modalităţi cu valoare expresivă evocatoare în măsură să comunice o apreciere de această natură, dar şi să confere originalitate rostirii şi scrierii.

Dacă numeralele, cum se ştie, sunt „specializate” pentru a prezenta, în general, o cantitate precizată / un număr exact de entităţi, la fel întâmplându-se în cazul cuantificatorilor nuli, de genul lui nimeni, nimic, niciunul, zero, pentru a sugera multitudinea, existenţa numerică neobişnuită, volumul excepţional al unor elemente măsurabile se află la îndemână atât variante oarecum şterse, fără contribuţie la ieşirea din banalitate a secvenţei respective a discursului, cât şi cuvinte ori sintagme de sorginte populară ori aparţinând limbajului figurativ. Ar fi de amintit, mai întâi, dintre acestea din urmă, câteva substantive utilizate în manieră hiperbolică, precum un potop (de vorbe), o mare (de oameni), un munte (de omăt, de nisip), o baltă (de sânge), un râu (de… lapte şi de miere), o avalanşă (de ştiri), puhoi (de vizitatori) etc.

Cu aceeaşi valoare conotativă sau folosite în sensul lor principal se cuvin inventariate şi substantivele (urmate de prepoziţia de) vraf, maldăr, morman (care asociază semantic ideii de „mulţime” pe cea de „neorânduială, dezordine”), sau expresiile o groază de, o grămadă de, belşug de, cu nemiluita etc. Rezervăm însă, în acest episod, un loc aparte câtorva dintre substantivele care, sinonime fiind cu mulţime ori cu neologismul multitudine, se evidenţiază prin expresivitate. Toate slujesc unor cuantificări nedefinite, constituindu-se într-un fel de hiperbole (ori, cu un termen acceptat cu îngăduinţă, superlative ale cantităţii).

  • droaie (aproximativ 78 300 de prezenţe pe site-uri). MDA (elaborat sub auspicii academice) îi indică o etimologie necunoscută, dar trimite la albanezul droe „groază”. Către aceeaşi limbă fac trimiteri şi alte dicţionare, sugerând că aparţine substratului dacic. NDULR se pronunţă mai tranşant, considerându-l cuvânt autohton şi adăugând: „cf. alb. droe”. Într-un articol din Dilema veche (nr.601), Radu Borza îl consemnează pe droaie între cele 90 de cuvinte pentru care DEX, fără a preciza apartenenţa la fondul autohton, o sugerează apelând la amintita trimitere la albaneză. Ocurenţele numeroase de pe internet atestă circulaţia lui relativ extinsă. Iată câteva citate: „o droaie de sintagme grele” (inpolitics.ro, 2 iulie 2019); „o droaie de mistreţi, lupi şi şacali” (capital.ro, 2 octombrie 2018); „o droaie de debutanţi” (rojurnal.ro, 1 aprilie 2019). Utilizat în referinţe variate, se pare că cele mai frecvente sunt cele de genul „o droaie de copii”. Este relativ frecventă şi loc. adv. cu droaia.
  • duium (aprox. 37 200). Înregistrat de DOOM ca substantiv neutru fără formă de plural (în această ultimă privinţă, ca şi cuvântul anterior), e prezentat de MDA ca având etimologie necunoscută, însă NDULR, DEX şi alte dicţionare îi stabilesc provenienţa din turcescul doyum. Şăineanu şi Scriban îi sugerează evoluţia semantică pornind de la sensul vechi „jaf în război, mulţime de captivi târâţi în robie”. Apare urmat de prepoziţia de, în locuţiunea adverbială cu duiumul sau exprimând singur mulţimea excepţională a unor fiinţe sau lucruri: „un duium de alte gări provinciale” (matricea.ro, 30 august 2018); „Amenzi cu duiumul de la poliţişti locali” (cotidianul.ro, 6 martie 2019); „într-o carte cu personaje duium” (romlit.ro, 2 octombrie 2018); „un loc democratic cu drepturi duium” (click.ro, 5 iunie 2018).
  • noian-noiane (aprox. 177 000). Deşi DOOM îi recunoaşte drept corectă doar forma aici notată, în texte apare (4 150 de atestări) şi varianta noianuri („noianuri de tămăduiri” – doxologia.ro, 19 februarie 2019; „noianuri de întrebări şi răspunsuri” – observatorul.ro, 19 februarie 2019). NDULR îl consideră cuvânt autohton şi trimite la alb. ujane, majoritatea celorlalte dicţionare socotindu-l a avea origine necunoscută. Acelaşi Radu Borza îl inventariază între cuvintele cu o largă utilizare dintre cele 1071 pentru care „nu există o explicaţie credibilă în dicţionarele etimologice”, ceea ce îngăduie ipoteza apartenenţei la substratul autohton. Pe lângă sensul de „cantitate mare, belşug; număr mare de fiinţe, de lucruri etc.”, îl are şi pe acela de „întindere mare de apă, imensitate, nemărginire” („peste noianuri plutind” – academia edu.ro, 17 februarie 2019). Mai frecvent se regăseşte ca purtător al primelor înţelesuri: „noiane de dezamăgire” (ampres.ro, 7 iunie 2019); „noian de informaţii diverse” (economica.ase.ro, 28 iunie 2019); „noian de prejudecăţi” (romanialibera.ro, 19 iunie 2019).
  • puzderie-puzderii (aprox. 85 000). Provine din slv. pozderije, fiind atestat în Psaltirea scheiană. La singular, cu sens colectiv, înseamnă şi „resturi lemnoase care cad la meliţarea cânepei sau inului”. Mai frecvent se referă la mulţimea unor obiecte mici sau fapte mărunte, dar apare şi în legătură cu substantive abstracte, lucruri obişnuite etc.: „puzderie de idei ce-i fierb în cap” (romanialiterara.com, nr. 26/2019); „puzderie de publicaţii” (evz.ro, 7 iulie 2019); „puzderie de lănţişoare şi inele de aur” (tribuna.ro, 8 iulie 2019).
  • sumedenie-sumedenii (aprox. 350 000). Ca etimologie, dicţionarele sunt cvasiunanime, susţinând că provine din sumă, pentru care se fac trimiteri la lat. summa, dar şi la germ. Summe, it. somma, fr. somme. Pe de altă parte, Philippide atrăgea atenţia asupra existenţei alb. sumë, iar alţi lingvişti susţin că, pe de o parte, caracterul popular al lui sumedenie şi, pe de alta, prezenţa lui somă în texte din sec. al XVI-lea pledează în favoarea transmiterii directe din latină a acestuia din urmă, după care a dispărut, azi circulând ca un cuvânt cult (vezi etimologiile de mai sus). Sumedenie se foloseşte şi la plural (circa 13 100) în asociaţie cu substantive concrete, dar şi abstracte (pentru realităţi numărabile): „o sumedenie de postări” (adevarul.ro, 8 iulie 2018); „o sumedenie de proiecte” (hotnews.ro, 8 iulie 2018); „o sumedenie de şuturi ale englezilor” (zf.ro, 26 iunie 2019).

Apropiate, aşadar, de numeral prin conţinut (funcţia de cuantificare), aceste substantive, alese din droaia de sinonime pentru „mulţime”, au calitatea de lexeme neuzate şi nebanalizate, fiind pasibile să aibă un aport expresiv semnificativ în discursul care nu se fereşte de neaoşisme.

I.NEDELEA

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: