În condiţiile în care lumea a intrat în febra globalizării, profesorul Petru Bejinariu se străduieşte să susţină necesitatea păstrării identităţii naţionale, ca o condiţie pentru însăşi existenţa noastră ca popor. Ideea de identitate este prezentă în multe din scrierile sale şi apare în titlurile a şase cărţi pe care le-a publicat până acum: „Cultură şi identitate” (2008), „Educaţie şi identitate” (2010), „Istorie şi identitate” (2011), „Ştiinţe şi identitate” (2005), „Oameni, fapte, locuri şi identitate” (2016) şi „Comunitatea rădăuţeană şi identitatea sa, la Centenarul Marii Uniri”. Ultima, cu o copertă deosebit de sugestivă concepută de profesorul Dumitru Roman, inclusă în seria lucrărilor editate de Academia Română, prin Institutul „Bucovina” din Rădăuţi, a fost tipărită în 2018 la Editura Septentrion. Profesorul Victor Iosif o consideră „o carte de referinţă pentru comunitatea rădăuţeană”, iar prefaţatorul, profesorul universitar dr. Ştefan Purici, spune că „Volumul întocmit de Petru Bejinariu, intelectual cu un vast orizont cultural şi spiritual (…) aduce în atenţia publicului cititor inima, sufletul şi înţelepciunea oamenilor, spiritul instituţiilor din Rădăuţi, faptele şi năzuinţele unor generaţii fără de efortul cărora nu am fi ceea ce suntem astăzi”.
Cartea realizează o sinteză a tuturor factorilor care pot particulariza şi da o identitate distinctă comunităţii rădăuţene: aşezarea geografică, relieful, clima, căile de comunicaţie, evoluţia în timp a acestei comunităţi multietnice, evenimentele istorice care au influenţat-o, instituţiile administrative, politice, religioase, ştiinţifice, economice, sanitare, culturale, artistice etc., edificiile, multe din ele clădiri de patrimoniu, în care au funcţionat şi funcţionează persoanele care le-au condus în anumite perioade, personalităţile care s-au afirmat prin operele şi realizările lor concrete în diferite domenii de activitate, monumentele istorice şi culturale, evenimente şi manifestări ştiinţifice, culturale, artistice, social-politice şi persoanele care le-au suţinut.
Multe informaţii din carte sunt culese din cele 38 de studii citate în bibliografie şi valorificate selectiv de autor. Dar originalitatea şi valoarea deosebită a cărţii este dată de prezentarea realizărilor şi evenimentelor la care autorul a fost implicat direct, ca iniţiator, ca înfăptuitor şi ca martor ocular. Prin funcţiile pe care le-a deţinut, domnul Petru Bejinariu a avut posibilitatea să contribuie la crearea unor valori care, prin ele însele, conferă o identitate proprie Rădăuţiului şi zonei din jur.
Ca director timp de mai mult de două decenii la Liceul Industrial şi la Colegiul „Eudoxiu Hurmuzachi” a construit laboratoare, ateliere, sală şi terenuri de sport, a înfiinţat secţii şi profiluri noi, clase speciale mult căutate de elevi, a organizat simpozioane ştiinţifice, a susţinut revistele şcolilor şi a încurajat performanţe, multe din acestea fiind popularizate prin articole publicate în presa pedagogică, în ziare locale şi amintite şi în cărţi.
Ca inspector şi apoi ca şef al Secţiei Raionale de Învăţământ Rădăuţi a iniţiat înfiinţarea unor şcoli la liceul din Vicovu de Sus sau Şcoala Gimnazială Nr. 3 Rădăuţi. Alături de Vasile Precop –, iniţiator, şi de inginerul Mircea Irimescu, a contribuit la reactivarea Societăţii pentru Cultura şi Literatura Română în Bucovina, fiind şi vicepreşedinte al ei, şi la înfiinţarea Centrului de Studii „Bucovina” al Academiei Române.
Ca rector al Universităţii Populare „Ion Nistor” a organizat numeroase activităţi ştiinţifice şi culturale şi a adus să conferenţieze academicieni şi profesori universitari de prestigiu. În calitate de consilier municipal şi cetăţean a avut multe iniţiative concretizate în plăci comemorative, în busturi statuare, în conferinţe şi simpozioane. Ca deputat în Parlamentul României a avut intervenţii numeroase pe teme politice şi culturale şi a făcut vizite în ţară şi în Ucraina, urmărind respectarea drepturilor românilor.
Ca profesor de biologie a pregătit suplimentar, fără plată, zeci de elevi care au obţinut premii la olimpiadele naţionale şi mulţi dintre ei au împânzit apoi ţara şi lumea ca medici, iar în numeroasele revederi, la anumiţi ani de la absolvire, aceştia îşi exprimă recunoştinţa faţă de profesorul lor. Petru Bejinariu este totodată o prezenţă vie în presa judeţeană, şi nu numai, şi participă cu expuneri la toate manifestările organizate de Societatea pentru Cultura şi Literatura Română în Bucovina.
Practic, oriunde te-ai întoarce în Rădăuţi şi în zona limitrofă, dai măcar de ceva care să-ţi amintească de Omul Petru Bejinariu, devenit el însuşi principal factor de identitate pentru comunitatea rădăuţeană.
TRAIAN REI
Comentarii