Vizita reginei Maria la Paris

Regina Maria la Conferinţa de Pace de la Paris

(martie – aprilie 1919)

Anul acesta, în luna aprilie, s-au împlinit 100 de ani de când regina Maria a întreprins o vizită celebră şi nonconformistă la Paris.

„Leoaica”, cum mai era supranumită regina Maria, însoţită de prinţesa Ileana, dorea să se întâlnească cu reprezentanţii Marilor Puteri, ce hotărau soarta lumii pe baza documentului „Cele 14 puncte”, lansat de preşedintele SUA, Thomas Woodrow Wilson.

Această curajoasă vizită pusă în slujba recunoaşterii Marii Uniri este descrisă de Colette, ziaristă la „Le Matin”, ce a fost cucerită de farmecul reginei Maria şi de Hannah Pakula în lucrarea „The Last Romantic”, apărută la New York, în 1984.

„Debarcarea” reginei Maria la Paris avea ca scop prezentarea mai-marilor lumii a sacrificiilor neamului românesc în timpul războiului şi a drepturilor românilor asupra teritoriilor pe care le revendicau de la fostele imperii Austro-Ungar şi Rus.

Ideea de a o trimite pe regina Maria „să-şi încerce farmecele” asupra reprezentanţilor Marilor Puteri a fost o acţiune de mare succes, care a pus în umbră acţiunile duşmănoase ale diplomaţilor austrieci şi unguri, duşmani declaraţi ai României Mari.

La Paris, regina Maria a avut întrevederi cu: prim-ministrul Georges Clemenceau, cu preşedintele Franţei, Poincaré, cu Vitorio Emmanuele Orlando, preşedintele guvernului italian, cu Lloyd George, prim-ministru al Regatului Unit al Marii Britanii, cu mareşalul Foch şi cu preşedintele SUA, Thomas Woodrow Wilson.

Dacă întâlnirile cu reprezentanţii Franţei şi Regatului Unit al Marii Britanii au fost dificile, ele au sfârşit până la urmă să fie pozitive.

„Leoaica” (regina Maria) l-a îmblânzit pe „Tigru” (Georges Clemenceau). Preşedintele Franţei, Poincaré, i-a dat Marele Cordon al Legiunii de Onoare, mareşalul Foch a dăruit armatei române 100 de camioane, „Ajutorul alimentar Aliat” a dăruit României trei vapoare cu alimente, Canada a acordat României un împrumut de 25 de milioane de dolari sub formă de echipamente, iar oamenii politici francezi şi englezi au declarat că vor recunoaşte România Mare.

Întâlnirea cu americanii a fost o mare deziluzie pentru regina Maria.

„Preşedintele SUA, Woodrow Wilson, sosi la ora 8,30 de dimineaţă în apartamentul pe care îl ocupa regina la Hôtel Ritz.”

Thomas Woodrow Wilson era exasperat că trebuie să-şi piardă timpul cu o regină care îi vorbea de revendicări teritoriale lui, care era „primul om de 2000 de ani încoace în stare să priceapă ceva în materie de pace pe pământ, lui, inventatorul Societăţii Naţiunilor, lui, salvatorul democraţiilor”.

În cadrul întrevederii, preşedintele SUA îi explică reginei Maria, cu un aer grav, cum ar trebui să-şi trateze românii minoritarii.

Enervată de aceste sfaturi, regina Maria îi dădu o replică care îl năuci pe preşedintele SUA:

– Dar în SUA de ce nu îi trataţi pe negri şi pe asiatici aşa cum ne spuneţi nouă să-i tratăm pe minoritari?

Wilson, mirat, îşi arătă surâsul lui cabalin, apoi, în cele din urmă, declară că nu ştie să fie vreo problemă cu negrii şi asiaticii în SUA.

Bineînţeles, preşedintele minţea cu nonşalanţă.

După acest clenci, regina Maria schimbă tactica, încercând să înduioşeze familia Wilson în legătură cu soarta ţării sale, ameninţată de pericolul bolşevic.

Discuţia a durat până în momentul în care regina Maria a pus mâna desmănuşată pe braţul preşedintelui Wilson, gest a cărui putere magnetică o încercase deja asupra soldaţilor răniţi pe front.

În faţa gestului reginei Maria, soţii Wilson, copii de pastori puritani, s-au ridicat dintr-o dată în picioare, luându-şi rămas bun de la regina României. Astfel, întâlnirea reginei Maria cu preşedintele SUA, Thomas Woodrow Wilson s-a încheiat lamentabil.

În orice caz, ea reuşise de minune cu francezii şi englezii, perfect informaţi asupra solidităţii sentimentelor românilor faţă de Franţa şi Regatul Unit al Marii Britanii, dar a fost dezamăgită de întâlnirea cu americanii.

Unii ar minimaliza rezultatele acestei vizite a reginei Maria la Paris. Eu nu!

Vizita a fost precedată şi apoi urmată de o serie de acţiuni ale Rusiei Sovietice, care a pus statul naţional unitar român în mare pericol. Astfel, după înfiinţarea, în 1919, a „Kominternului”, România şi Ungaria devin terenuri de experienţă pentru bolşevici. La 18 mai 1919 Lenin declară război României pentru a doua oară (prima declaraţie de război a Sovietelor a fost făcută României la 31 ianuarie 1918). La 19 iulie 1919 Armata Roşie a lui Béla Kun atacă România cu 85000 de oameni, iar în ţară, comuniştii organizează o grevă generală de solidaritate cu Rusia Sovietică şi cu revoluţia maghiară.

Aşadar, vizita reginei Maria la Paris în 1919 se înscrie în eforturile diplomaţiei române şi a Casei Regale de a apăra şi consolida România Mare.

Regina Maria a reuşit să dea României o imagine, a ei.

Acum se ştia la Conferinţa de Pace „unde se afla România pe hartă”.

Prof. CONSTANTIN TÂRZIU

 

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: