Salonul Doamnei Cernov (2)

 Prima zi a Salonului Internaţional de Carte Românească, ziua de miercuri 11 septembrie 2019, continuă la Biblioteca Ştiinţifică Regională „M. Ivasiuk” din Cernăuţi, urmărită atent şi prietenos de directoarea adjunctă a acesteia, Maria Dovhan, căreia colaborarea cu Biblioteca Bucovinei „I. G. Sbiera” Suceava şi cu managerul ei, dr. Gheorghe Gabriel Cărăbuş, dar şi cu invitaţii de acum, Alexandru Ovidiu Vintilă şi Elena Pintilei, precum şi cu Alis Niculică, i-au mărit înţelegerea limbii române, chiar dacă nu se încumetă încă să depăşească salutul obişnuit, însoţit de un zâmbet larg. Continuă cu mai multe intervenţii, aparţinând, între altele, preşedintelui Uniunii Interregionale „Comunitatea Românească din Ucraina” – Ion Popescu şi directoarei Centrului Bucovinean de Studii Actuale – Aurica Bojescu, pe probleme multiple, ale situaţiei limbii române în învăţământ, ale manipulării recensămintelor prin formularea întrebărilor, ale susţinerii insuficiente a publicaţiilor româneşti de către Ucraina şi România, în nordul Bucovinei, în rândul comunităţilor româneşti din Ucraina acolo unde problemele sunt numeroase pe fondul unei situaţii din ce în ce mai complexe.

Cu pragmatismul tinerei generaţii, dr. Marin Gherman, preşedintele Centrului Media BucPress, atrăgând atenţia participanţilor că „informatizarea şi digitalizarea sunt esenţiale”, vine, în sfârşit cu o veste bună la sfertul de veac atins de „Glasul Bucovinei”, după „iniţierea mai multor demersuri în acest sens, am descoperit bunăvoinţă la Institutul de Patrimoniu, ne-au promis digitalizarea, gratuit, a primelor o sută de numere ale revistei. Să parcurgem aceste căi, să fim în spaţiul on-line!”, ceea ce nu-l împiedică să aprecieze şi alternativa şi să-şi exprime satisfacţia pentru apariţia numărului 1 pe 2019 al revistei pe care o conduce, „BucPress, revistă de gândire românească din Cernăuţi”, şi pe hârtie.

Nu pot să-mi închipui cum a urcat până aici Ştefan Hostiuc cu vraful greu de cărţi, fără ajutor, deoarece cei mai mulţi au fost nevoiţi să-şi dozeze respiraţia pe multele trepte pentru propriile volume. Dar a reuşit şi acum ni le arată, precizând că le-a adus pe cele care i-au fost la îndemână în bibliotecă, monografii ale aşezărilor din nordul Bucovinei, „unele care respectă rigorile ştiinţifice, altele de amatori – mai puţin la arhive, mai mult tradiţia orală, bune şi ele!” Din cele aparţinând primei categorii, ne-o arată pe cea dedicată satului Cupca de dr. ing. Petru Ciobanu, prof. Reveca Prelipcean şi ec. Vasile Slănină, care mi-i readuce în memorie pe primii doi coautori, pe părintele colegului meu de promoţie, Mihai Ciobanu, la Liceul „Dragoş Vodă” Câmpulung Moldovenesc, şi pe prof. Raveca Prelipcean trudind la această monografie încă din anii 80 ai secolului trecut, când căderea regimului comunist şi reluarea legăturii cu neamurile de dincolo de graniţă părea de neimaginat. Apoi, „File din istoria satului Iordăneşti” de Dumitru Covalciuc, Nicolae Şapcă şi Ciprian Bojescu, monografie care poartă nu numai amprenta respectului pentru document, dar şi a stilului lui Dumitru Covalciuc: „Este o plăcere să o citeşti!”, cea de a treia, consacrată satului Tereblecea, stârnindu-ne de asemenea, Mariei Toacă şi mie, frumoase amintiri despre autor, ziaristul Ion Creţu, Mariei coleg de redacţie la „Zorile Bucovinei”, iar mie colaborator căruia cititorii Paginilor de Literatură şi Artă „Crai nou” îi datorează prezenţa unei serii de portrete şi interviuri cu scriitorii şi artiştii plastici din nordul Bucovinei. Prezentarea monografiilor, însoţită de observaţiile pertinente ale istoricului literar continuă, finalul acesteia consemnând oportunitatea unei colecţii, pe o parte, iar pe de alta necesitatea/visul unor edituri cu redactori de carte, corectori care să împiedice proliferarea celor care se văd tipăriţi doar pe baza unei dischete şi a sumei aferente de bani.

Întâlnirea de la amiază cu studenţii şi profesorii lor de la Catedra de Filologie Română şi Clasică a Universităţii Naţionale „Iurii Fedkovici” din Cernăuţi generează un evantai de emoţii. Câţiva văd pentru prima oară superbele clădiri ale fostei reşedinţe mitropolitane, incluse acum câţiva ani pe lista Patrimoniului Cultural Mondial ocrotit de UNESCO. Ilie Tudor Zegrea şi Ştefan Hostiuc au fost studenţi aici. Acad. Alexandrina Cernov, cadru didactic. Rememorând mai devreme perioada naşterii „Glasului Bucovinei”, a rememorat şi dificultăţile începutului muncii la Catedră, în 1971, când a venit asistentă, nu exista niciun manual în „limba moldovenească”, îl avea doar, din întâmplare, pe cel al lui Alexandru Graur, aşa că primele cursuri le dicta… Pe urmă a început să le folosească, aduse în trăistuţă, pe cele de la Chişinău… Renaşterea dătătoare de speranţe a confruntat-o cu vigilenţa de la frontiera noului stat: „Ce aveţi aici?” „Dicţionare!” „Creştine?” Erau confundate cu bibliile… Acum nu exprimă decât regretul că oricât s-a zbătut nu a reuşit să obţină aprobarea petiţiei prin care solicita acordarea academicienilor Radu Grigorovici şi Vladimir Trebici, originari de pe meleaguri cernăuţene, a titlului de Doctor Honoris Causa al Universităţii Cernăuţi.

Facem cunoştinţă sau ne revedem cu şefa Catedrei de Filologie Română şi Clasică, Galina Zagaiska, şi cu membrii acesteia: Lora Bostan, Cristina Paladian, Felicia Vrânceanu. Nu sunt mulţi din cei vreo 60 de studenţi la toate formele pe care i-a numărat (şi pentru care s-a luptat) Cristina Paladian, căreia i-am cerut amănunte, dar destui cât să ne bucurăm că îi întâlnim, că au rămas să ne aştepte, prezenţi la Universitate de dimineaţă.

După binecuvântarea celor doi monahi de la Sfânta Mănăstire Putna, Gherasim şi Ioan, tinerii sunt îndemnaţi spre lectură de ES Irina Loredana Stănculescu, consul general la Consulatul General al României Cernăuţi, şi de acad. Alexandrina Cernov: „Aici nu se învaţă istoria românilor, trebuie să o învăţăm din cărţi!” Ieromonahul Gherasim vrea să afle câţi au auzit de Zoe Dumitrescu-Buşulenga, „ca să ştiu de unde să încep”, apoi vorbeşte despre diferenţa între ruşinea de a nu cunoaşte ceva şi pierdere, pierderea fiind mai mare decât ruşinea. Le povesteşte despre cartea pe care le-a adus-o, „Contemporanii mei. Portrete” şi despre Zoe Dumitrescu-Buşulenga – Maica Benedicta. Glasul său are o blândeţe învăluitoare, care scrie cald în ceara memoriei: „Sunteţi români într-o ţară străină… Sunteţi aici ca un mărgăritar, străluciţi când bate soarele… Concentrarea, voinţa, toate se dezvoltă prin citit… Să ne folosim de darurile date de Dumnezeu…” Mărturisind că i-au plăcut romanele istorice – „istoria noastră este oglindită în literatura noastră”, Alexandrina Cernov li-l prezintă pe Ion Muscalu, cu darurile sale, „Biruit-au gândul. Amfilohie Hotiniul”, lansat dimineaţă la Salon, şi „Zia, regina costobocilor”. Ion Muscalu spune puţine cuvinte despre romane, doar cât să trezească interesul răsfoirii, parcurgerii lor, şi citează mai mult din cei care îi sunt la inimă, gânduri, versuri, din Grigore Vieru, Adrian Păunescu şi mai ales din Eminescu, din care ne recită integral „Doina”.

Ca şi ei, nu de la catedră, din bancă, Alexandru Ovidiu Vintilă, face o sobră laudatio Limbii Române, după care afirmă: „Sunteţi nişte fericiţi dacă aţi ales limba propriei etnii, ca români aţi ales cartea câştigătoare”. Apoi le spune câteva cuvinte şi despre revista al cărei redactor-şef este, „Bucovina literară”, fondată la Cernăuţi, şi-i invită să-şi trimită creaţiile literare pe adresa ei.

Cu glas tare, Alexandrina Cernov într-un fel îşi aminteşte, într-altul visează despre bugetul alocat învăţământului pe timpul legendarului ministru Spiru Haret, care a înfruntat observaţia regelui Carol că se află în sistemul său doar douăzeci la sută din populaţie cu afirmaţia: „Adică sută la sută din viitorul ţării!”

Apoi intrăm într-o altă amintire-visare împreună cu Nicolae Costaş, ghid, în Sala de Marmură în care pe 28 noiembrie 1918 a fost votată Unirea Bucovinei cu România, în Sala Albastră, care omagiază memoria arhitectului de odinioară al Universităţii de azi, Josef Hlavka, în Sala Roşie, cu oglinzile veneţiene în apa cărora s-au ascuns, ca perla în scoică, atâtea evenimente, între care şi cel care îmi este cu deosebire drag, colocviul iniţiat, însufleţit tot de acad. Alexandrina Cernov dedicat în septembrie 2011 lui Radu Grigorovici, vicepreşedinte al Academiei Române, la o sută de ani de la naştere şi altor personalităţi bucovinene: Vladimir Trebici, Radu Economu, George Muntean.

După care urcăm în paraclis şi coborâm la biserică: rugăciunile pentru români nu prisosesc niciodată.

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: