În Anul Omagial al Satului Românesc

 După cum se ştie, Sfântul Sinod al Patriarhiei Române a declarat anul 2019 drept Anul Omagial al Satului Românesc. Totodată, acesta este anul comemorativ al patriarhilor Nicodim Munteanu şi Iustin Moisescu, care, înainte de a intra în viaţa monahală, a funcţionat ca profesor la Facultatea de Teologie refugiată din Cernăuţi la Suceava, odată cu Mitropolia Bucovinei.

 Spre lauda iniţiatorilor, părintele paroh Florin Aldea de la Biserica Sfântul Nicolae din Păltinoasa şi Alexandru Rotaru, fiu al satului, stabilit la Suceava, cinstirea înaintaşilor a devenit o tradiţie în Păltinoasa. De câţiva ani, pe 14 iulie, ziua de naştere a unui fiu vrednic al satului, profesorul şi cărturarul Orest Bucevschi, care face parte din familia învăţătorului Samoilă Bucevschi, cel care a fost directorul primei şcoli în limba română din comună, sunt omagiaţi înaintaşii noştri, la locul simbolic din vatra satului numit „La Ultoană”.

De data aceasta, comemorarea, făcând parte din acţiunile iniţiate de Patriarhia Română, s-a făcut – cum era şi firesc – la Biserica „Sfântul Nicolae”, cea mai veche biserică din sat. Au fost omagiaţi preoţii şi alţi slujitori ai Bisericii, învăţătorii, primarii şi alţi gospodari care, de-a lungul anilor, au contribuit la dezvoltarea comunei. Sărbătorirea a început printr-o slujbă de pomenire a celor trecuţi în lumea umbrelor, oficiată de un sobor de preoţi: Florin Aldea, iniţiatorul şi gazda acţiunii, Vasile Gherasim, parohul bisericii noi din Capul Codrului, sat aparţinător al comunei Păltinoasa, Lucian Abageru, venit de la Măzănăieşti, Ionuţ Mihăilescu, preot misionar la capela spitalului din Câmpulung, precum şi diaconul Vasile Bârgăvan, venit tot de la Câmpulung.

 După ce părintele Aldea a vorbit despre însemnătatea momentului, iar preoţii Vasile Gherasim şi Lucian Abageru i-au evocat pe patriarhii comemoraţi, au fost pomeniţi preoţii care au slujit în comună: Constantin Mercheş şi fiul său Traian, preoţii Grosu, Bâtâcă, precum şi preoţii fii ai satului care au slujit în alte localităţi – Anton Zugrav, Silvestru Malanca, George Rotaru, G. Horju ş.a. La loc de cinste au fost pomeniţi cântăreţii dintre care am reţinut numele lui Aristarh Simiganovschi, Vichentie Adomniţei, Ion Checheriţă, ca şi al paraclisierilor Constantin Nuţu, Gheorghe Măcărescu, cu toţii plecaţi din această lume. Nu au putut fi uitaţi soţii Ilarion şi Clementina Drob care, pe cheltuiala lor, au înzestrat biserica cu o clopotniţă trainică şi impunătoare.

Primarii comunei, Constantin Roraru, Emilian Nuţu, Toma Adomniţei, care au rămas şi în amintirea generaţiilor de azi, au fost pomeniţi la loc de cinste împreună cu învăţătorii satului din familiile Bucevschi, Velehorschi, Isaia şi Silvia Măcărescu-Munteanu şi alţii.

 Ceea ce s-a omis (parohul Florin Aldea venind de pe alte meleaguri) sau despre care nu şi-au amintit organizatorii a fost menţionat de către fii ai satului, care au fost invitaţi la această solemnitate şi care cunosc şi au trăit aici în perioada dintre cele două războaie mondiale.

 Ne-am amintit astfel împreună de încercările prin care a trecut această comună când aici s-a stabilit linia frontului, despre gospodarii care s-au luptat să o refacă aproape din cenuşă, exemplu fiindu-le, printre alţii, primari cum a fost Constantin Rotaru, cel care la înălţarea Bisericii „Sfântul Nicolae” a asigurat condiţiile materiale studenţilor teologi pe care prof. universitar Orest Bucevschi i-a adus de la Cernăuţi spre a ajuta cu braţele lor la zidirea bisericii. Ne-am amintit cu drag şi de primarul Emilian Nuţu, cel care a sădit „Oltoana” din vatra satului, devenită acum istorie şi înlocuită cu o troiţă. Nu vor fi uitaţi nicicând învăţătorul Haralambie Boca, tinerii învăţători Martin şi Popovici, care nu s-au mai întors de pe front, dar şi învăţătorii de etnie germană – dl Şramik şi Ella Neiman, care s-au reîntors în ţara de origine, dar au lăsat aici generaţii de săteni pe care i-au învăţat buchiile cărţii. Multe generaţii au beneficiat de educaţia învăţătorilor de elită din familia lui Ion Marcu, care a trăit până la 100 de ani la Suceava, soţul Veronicăi Marcu, Maxim, rănit în război, predând şi în satul Păltinoasa. Din cei care mai trăiesc îşi aduc aminte desigur de învăţătorii Teofil şi Elisaveta Şandru, dl Şandru reuşind să ducă corul sătesc pe care l-a înfiinţat la Radio Bucureşti. Acesta a condus până la sfârşitul vieţii şi corul Bisericii „Sf. Nicolae” din Câmpulung Moldovenesc. Au existat şi alte cadre didactice, în acest sat, foarte valoroase.

 Alexandru Rotaru a omagiat eroii satului, printre care pe unchiul său, pr. George Rotaru. Printre invitaţi s-a numărat şi folcloristul Dorin Cocârţă din Fundu Moldovei, care a subliniat legăturile comunei cu Păltinoasa, preotul Constantin Mercheş, fiind unul dintre cei nouăsprezece copii ai primarului Ioniţă Mercheş, decorat de împăratul austro-ungar (Bucovina fiind ocupată de acest imperiu) pentru vrednicia sa în fruntea satului. Al. Rotaru, originar după mamă din Fundu Moldovei, i-a înmânat oaspetelui, pentru muzeul satului din această comună, o revistă cultural-religioasă din 1885, salvată de tatăl său, Mitruţ Rotaru, de la focul pus de oameni răi şi ignoranţi pentru a distruge multe cărţi valoroase.

Încheiată cu praznicul de pomenire tradiţional, manifestarea s-a bucurat şi de răspunsurile date de corul bisericii, condus de tânărul prof. Adrian Olaru, cor înfiinţat de regretatul Ion Checheriţă, fost cântăreţ al bisericii şi apoi profesor de muzică al şcolii generale din sat. Această formaţie a fost premiată de mai multe ori la Festivalul Bunavestire de la Fundu Moldovei.

 Participanţii, printre care şi mulţi invitaţi, nu vor uita aceste momente solemne, pline cu încărcătură emoţională pe care le-au trăit alături de locuitorii de astăzi ai comunei Păltinoasa, o comună din ce în ce mai înfloritoare şi care se înscrie cu tot ce are material şi spiritual în frumuseţile şi bogăţiile Bucovinei noastre.

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: