Echinocţiul de Toamnă 2019 cu Teii în floare la Botoşani

 Nu numai în ianuarie şi iunie, ci şi în septembrie, aproape de clipa în care pe braţul cumpenei cereşti ziua şi noaptea se află în echilibru perfect, o frumoasă, mare Sărbătoare Eminescu! Cu Ion Irimescu, Grigore Vieru, Lucia Olaru Nenati, Liviu Suhar, Ion Beldeanu, Nikos Blithikiotis, PS Gherasim Putneanul, Theodor Codreanu, Horia Zilieru, Ion Filipciuc, Dan Hatmanu, Sumiya Haruia, Vasile Tărâţeanu, PC Irina Pântescu, Gabriela Platon, Elena Simionovici, Dany-Madlen Zărnescu, Micaela Ghiţescu, Maria Toacă, Vasile Bâcu, Mihai Cimpoi, Gheorghe Zărnescu, Mihaela Grădinariu, Ioan Ţicalo, Alexandrina Cernov, Mario Castro Navarrete, Nicolae Georgescu între laureaţi de-a lungul vremii, sâmbătă, 21 septembrie 2019, la Biblioteca Judeţeană „Mihai Eminescu” Botoşani a avut loc a XVIII-a ediţie a Premiilor Eminescu „Teiul de Aur” şi „Teiul de Argint” ale Editurii Geea Botoşani, pe fundalul marcării unui sfert de veac de existenţă a Editurii. Manifestarea a fost moderată impecabil de Traian Apetrei, directorul Teatrului „Mihai Eminescu” Botoşani, cu ştiinţa gazetărească şi deopotrivă actoricească a desfăşurării evenimentului de marcă, pe care i-o cunoaştem şi de la alte ediţii. Şi cu care şi de această dată a izbutit să surprindă şi să încânte!

Fondată, condusă de Elena Condrei, Geea s-a dedicat îndeosebi cărţii care îl cinsteşte pe Eminescu. Un sfert de veac reprezintă o performanţă, dacă o comparăm cu viaţa repede trecătoare a multor edituri post-decembriste, dar longevitatea nu a fost, şi probabil nici nu va fi, susţinută de cantitate, ci de calitate: şansa Geii a stat de la început în Premiile sale, care prin autorii laureaţi în convorbirile cu Elena Condrei reunite în seria Eminescu nestins i-au asigurat şi titlurile cele mai interesante. Aceste Premii Eminescu acordate la literatură îmbogăţesc evantaiul numelor legate de Premiul Naţional de Poezie Mihai Eminescu decernat, cum prea bine se ştie, tot la Botoşani, iar cele care vizează performanţe în arte vizuale, în pasiunea colecţionării, dar, excepţional, şi excelenţa unei opere şi a unei vieţi, domeniile spiritualului, publicisticii, biblioteconomiei, folclorului ş.a., atrag atenţia asupra unei diversităţi de activităţi în care cinstirea lui Eminescu este de asemenea valoroasă.

Anul acesta, juriul alcătuit din Dragoş Pătraşcu, Augustin Eden, Constantin Tofan, Vasilian Doboş, Grigore Ilisei, Mihai Cornaci şi Elena Condrei a distins cu aur Excelenţa academicianului Ioan-Aurel Pop (Cluj-Napoca), creaţia scriitoarei Valeria Manta Tăicuţu (Râmnicu Sărat) şi a artistei plastice Lucia Puşcaşu Suceava), precum şi publicistica lui Nicolae Dinescu Mărăcineanu (Râmnicu Vâlcea) şi folclorul adus pe scenă de Carmen Antal Cujbă (Topliţa), argintul revenind scriitorului Lucian Costache (Piteşti), artistului plastic Romulus Harda (Bucureşti), colecţionarului Gheorghe Dolinski (Arbore-Suceava) şi revistelor „Spaţii culturale” (Râmnicu Sărat) şi Agora.

Chiar dacă preşedintele Academiei Române, cunoscutul istoric Ioan Aurelian Pop nu a putut să ajungă la festivitatea decernării Premiilor, personalitatea Domniei Sale a ridicat puternic coroana „Teiului de Aur” spre cerul sărbătorilor dedicate Poetului Naţional, i-a intensificat vizibilitatea, şi cred că Elena Condrei şi toţi cei care îi sunt alături în viaţa acestei instituţii deosebite a Premiilor Eminescu datorează gratitudine susţinerii de care a avut parte de la cei doi laureaţi, membri de onoare ai Academiei Române, Mihai Cimpoi şi Vasile Tărâţeanu. Dar iată şi mesajul acad. Ioan-Aurel Pop:

 „Stimată Doamnă Condrei,

Vă mulţumesc pentru marea onoare de a-mi fi acordat, în acest an, prestigiosul premiu Eminescu. Pentru mine, marele poet rămâne întruchiparea cea mai înaltă a sufletului românesc, puntea noastră de legătură cu Europa, cu Universul şi cu Veşnicia. Apreciez în mod deosebit calitatea mesajului intelectual pe care-l transmiteţi ţării, an de an, de la Botoşani, de pe plaiurile de poveste de unde a pornit spre lume „băietul” care „păduri cutreiera” şi care înţelegea glasul „izvorului”. S-ar fi cuvenit să fiu lângă Dumneavoastră şi cu Dumneavoastră, dar nu am putut să fac asta decât cu mintea şi cu inima. Multiplele obligaţii mă trimit în prea multe locuri şi nu mai pot participa decât arareori la ceremoniile de profunzime, precum aceea pe care o faceţi acolo, în Ţara de Sus.

Vă doresc spor în ceea ce faceţi, vă felicit pentru dăruire, competenţă şi pentru strădania de a ne aduce aminte mereu că avem îndatoriri spirituale faţă de poporul nostru, faţă de cultura română şi faţă de lujerul „crinului” care ne îmbată întru eternitate cu tăria parfumurilor sale …

Bucureşti, septembrie 2019 Ioan-Aurel Pop

Salutaţi de directoarea instituţiei-gazdă Cornelia Viziteu cu invitaţia de a ţine minte că Biblioteca deţine comori de carte şi documente care le aşteaptă cercetările, participanţii au avut de înfruntat emoţional un film de 25 de minute dedicat Geii şi Premiilor sale, din care ne-a tăiat respiraţia Grigore Vieru şi ne-a zâmbit George Muntean, prin care a trecut ca o undă de soare artista plastică Dany-Madlen Zărnescu, în care şi-a găsit din nou vreme pentru noi Maestrul Ion Irimescu, în care mi s-a părut că îi văd pe PS Gherasim Putneanul, Micaela Ghiţescu, Nikos Blithikiotis – amintirea amintire cheamă… – şi în care noi toţi eram mai tineri şi mai frumoşi. Noi toţi, deoarece sala era plină în primul rând de laureaţi ai diferitelor ediţii, între care i-am recunoscut de cum am intrat pe Mihai Cimpoi din Chişinău, Vasile Tărâţeanu, Maria Toacă şi Vasile Bâcu din Cernăuţi, Ion Filipciuc din Câmpulung Moldovenesc, Rozalia Barta din Oradea, Ioan Ţicalo şi Mihaela Grădinariu din Râşca Sucevei (căreia îi sunt îndatorată pentru imaginile foto din această pagină), Mihai Costin (Bucureşti), Theodor Codreanu (Huşi), Ilie Şandru (Topliţa), Gheorghina Guşulei (ca reprezentantă a Corului „George Enescu” din Dorohoi, pe care îl dirijează), pe botoşănenii Lucia Olaru Nenati, Traian Apetrei, Mihai Cornaci, Augustin Eden, Aurelian Antal, precum şi rude, prieteni ai acestora şi ai viitorilor laureaţi: Lina Codreanu (Huşi), Vasile Nechita (Suceava), Nicolai Tăicuţu, Maria şi Stan Brebenel (Râmnicu Sărat), Zenovia Ţicalo (Râşca), Ioana şi Niculaie Suciu (Gherla).

Înflorită, după o problemă de sănătate, pentru Geea şi Tei, precum Cenuşăreasa pentru balul de la palatul împărătesc, Elena Condrei, a cărei zi dintre ani este Ziua Premiilor Eminescu, a fost lăudată de acad. Mihai Cimpoi: „Sunt şi eu organizator, ştiu ce înseamnă, sunt şi un pic gârbovit, dar dna Condrei se menţine dreaptă, tânără şi frumoasă”. Cu atuul importantelor studii consacrate lui Eminescu şi al implicării la vârf în activitatea Centrului Academic Internaţional Eminescu şi a Congresului Mondial al Eminescologilor, acad. Mihai Cimpoi s-a mărturisit impresionat de activitatea Editurii Geea Botoşani, „activitate culturală, activitate întru cultură”, denotând „semnificaţie, profunzime, credinţă”. Cârcotaşii noştri, a spus, ne acuză de prea mult festivism, în vreme ce nimeni nu a văzut prea mult festivism în cele o mie de manifestări dedicate lui Goethe numai în Frankfurt pe Main: „Noi ne recunoaştem în Eminescu, este adevărul simplu pentru care îl considerăm Poet Naţional.” După care s-a referit la prima din cele două cărţi ale seriei Eminescu nestins de Elena Condrei lansate la această ediţie (a 16-a din cele apărute până acum), „Convorbiri cu Theodor Codreanu. Itinerare în miracolul eminescian” (carte pregătită pentru tipar de prozatoarea Lina Codreanu) şi, desigur, la Theodor Codreanu: „Preocuparea pentru Eminescu este o constantă intelectuală a vieţii sale”. Eminescologul reprezintă „direcţia ontologică deschisă de Rosa del Conte şi de Svetlana Paleologu-Matta (aşa încep la noi lucrurile, în străinătate!)” Interesat în spirit heideggerian de revelările şi ocultările fiinţei, lui Theodor Codreanu, „cărţile i-au apărut într-un ritm extraordinar, ciclic. A publicat şi un jurnal eminescologic. Şi «Hyperionice», volum de studii mai noi”. În ceea ce priveşte „prietenia noastră frăţească, adevărată, intelectuală, şi-a amintit acad. Mihai Cimpoi, ea a început cu lectura sa a cărţii mele în chirilice”. Theodor Codreanu l-a căutat la hotelul în care stătea la Bucureşti, „m-a aşteptat cu cartea mea subliniată şi cu două sticle de Busuioacă de Bohotin”.

„E un miracol eminescologic ceea ce se întâmplă la Botoşani” a afirmat, în cuvântul său Theodor Codreanu, menţionând şi premiile pentru poezie, „oarecum autarhice”, dar punând accentul pe ceea ce a numit „fenomenul Elena Condrei”, la originea căruia „am fost împreună cu Cezar Ivănescu”, pe deschiderea sa spre diferite domenii, deschidere care a făcut să se numere anul trecut printre laureaţi şi o personalitate a creaţiei muzicale ca Eugen Doga. Luând în considerare şi Centrul de la Ipoteşti, şi Premiul Naţional pentru Exegeză Eminesciană al Festivalului de la Suceava-Putna, dar şi Centrul de la Dumbrăveni „care concurează în felul său Centrul academic de la Chişinău, nu se poate să nu observăm predominanţa focarelor eminescologice în nordul ţării”.

Cea de a doua carte a convorbirilor Elenei Condrei cu laureaţi lansată la ediţia 2019 a Premiilor Eminescu, „Cristelniţa de la Uspenia. Taifas din petice cu Ion Filipciuc”, s-a bucurat de prezentarea acad. Vasile Tărâţeanu: „Eminentului eminescolog Ion Filipciuc îi place să pătrundă în adâncuri şi să migălească asupra unor momente care trezesc bănuieli”, „cartea aduce lucruri noi, ceea ce stă în firea lui Filipciuc”. Din mai lunga pledoarie pentru lectura volumului, alegem convingerea că „lui Eminescu nu-i prea trebuiau ocazii ca să-şi manifeste dragostea pentru Bucovina”, sublinierea „Sunt de acord cu Domnia Sa, nu Bucovina de Nord, care separă, ci nordul Bucovinei” şi această apreciere: „Colecţia Eminescu nestins întreţine nestinsă dragostea noastră pentru Eminescu”. Ion Filipciuc, mulţumindu-i Elenei Condrei „că m-a băgat în seamă” şi mărturisind singularitatea „Teiului de Aur” în biografia sa de scriitor, a reiterat întrebarea care îi este adresată de mulţi de câte ori vine aici, „Ce cauţi tu la Botoşani, dacă spui că Eminescu s-a născut în Bucovina?”, pentru a răspunde iar şi iar: „ca să-i stârnesc să dovedească”, în opinia sa neexistând un certificat de naştere a lui Eminescu fără nicio umbră de îndoială. De aici, sub steaua credinţei că „Eminescu nu poate minţi într-o notă manuscrisă – „Eu sunt născut în Bucovina. Tata meu este bucovinean”-, şi neodihna cu care caută „documentul primar”.

„Teiul de Aur” pentru Literatură a adus în lumina nordului eminescian un condei care a înscris puternic Râmnicu Sărat pe harta vieţii literare a ultimelor trei decenii. Valeria Manta Tăicuţu, poetă, prozatoare, eseistă, publicistă, traducătoare, editoare, organizatoare de manifestări ale cărţii, redactor-şef al revistei „Spaţii culturale”, membră în conducerea Filialei Bacău a Uniunii Scriitorilor din România, este un nume respectat şi apreciat de critică şi cititori. Dacă în portretul pe care i-l făcea în „Şlefuitorii de cuvinte”, antologie a poeţilor români contemporani, Stan Brebenel ezita, „Nu pot să mă pronunţ în care gen literar este mai performantă pentru că şi-a impus, conştient, limite superioare”, preferinţa mea este clară pentru lirica sa cu subtile înrâuriri bacoviene şi pentru aceea în care religiozitatea Valeriei Manta Tăicuţu, trecând prin furcile caudine ale sonetului, o semnalează ca o prezenţă aparte în această poezie aparte. Discursul laureatei a rememorat concis cele trei călătorii ale sale pentru Eminescu la Botoşani&Ipoteşti: ca elevă, cu profesorii, ca profesoară, cu elevii, şi acum, pentru acest Premiu, ea cu rezonanţa şi soarta cărţilor sale. Ce poet nu şi-ar dori un asemenea drum!

Mişcarea plastică profesionistă din Bucovina are de ce să fie recunoscătoare întâmplării/repartiţiei guvernamentale care la absolvirea Institutului de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” Bucureşti a trimis-o aici pe botoşăneanca (n. Horlăceni) Lucia Puşcaşu. Preşedintă sau nu, oricum în fruntea Filialei Suceava a Uniunii Artiştilor Plastici, a dinamitat letargii şi inerţii prin exemplul neliniştii sale creatoare, prin firea de luptătoare i-a deschis orizonturi noi organizând expoziţii cu nume majore ale tapiseriei şi picturii româneşti contemporane şi a aruncat punţi ale prieteniei şi colaborării peste graniţa dintre sudul şi nordul Bucovinei. Autoare a unui impresionant album „Lucia Puşcaşu”, a unui preţios album „Elena Greculesi”, Lucia Puşcaşu a gândit şi realizat de asemenea albume-catalog care i-au pus în valoare colegii şi au reliefat valoarea creaţiei plastice sucevene. Răsplătită cu premii care i-au distins creativitatea şi culturalitatea, iată că tot ţinutul natal, prin Geea Elenei Condrei i-l conferă acum pe cel mai emoţionant şi încărcat de poezie: Premiul Eminescu „Teiul de Aur”!

Cuvântul Luciei Puşcaşu a fost un elogiu adus profesorilor săi, laureaţi ai aceluiaşi râvnit „Tei de Aur”, pentru importantele lor lecţii, care au lăsat urme în lucrările, în viaţa sa de artist plastic: Liviu Suhar, lecţia desenului, Dan Hatmanu, lecţia compoziţiei şi Ion Irimescu – pilda şi îndemnul lucrului dus la bun sfârşit.

Din numeroasele intervenţii, reţin sobrietatea cuvântului de mulţumire al lui Romulus Dumitru Harda, laureat al „Teiului de Argint”, reverenţa lui Mihai Sultana Vicol pentru Elena Condrei şi instituţia pe care a creat-o, gratitudinea lui Vasile Bâcu, preşedintele Societăţii pentru Cultură Românească „Mihai Eminescu” Cernăuţi, „că nu uitaţi de Cernăuţi” şi că „Nu vedeai, Vasile, flori de Tei / Dacă nu era Doamna Condrei!”. Şi melancolia poetei Lucia Olaru Nenati, laureată a „Teiului de Aur” în 2003, pentru anii care au trecut. Şi totodată visarea sa pentru anii care ne apropie de ediţia a XX-a a Premiilor cu Eminescu nestins.

Din puţinele tăceri, o aleg pe cea mai grăitoare, a lui Vasile Condrei, de grijă pentru făptura fragilizată de suferinţă a soţiei şi de admiraţie pentru dârzenia cu care şi în 2019 a construit şi a trăit Sărbătoarea Geii şi a Teilor de Aur şi de Argint. Sărbătoare cu atâta lumină, încât de pe cumpăna în echilibru ceresc a zilei cu noaptea să o întrezărim de pe acum pe cea a Teilor Eminescu la Botoşani în anul care vine.

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: