Vicovu de Jos pe coordonatele spiritualităţii

În 24 august 2019, Filiala ieşeană a Societăţii pentru Cultura şi Literatura Română în Bucovina, împreună cu Primăria şi Şcoala Gimnazială „Ioan Vicoveanu” din Vicovu de Jos, au fost gazda unei manifestări memorabile, la care s-a asociat Fundaţia «Credinţă şi Creaţie» cu prilejul Colocviului anual de la Putna. Vernisajul expoziţiei pictorului şi graficianului Eugen Drăguţescu, precum şi lansarea cărţii lui Victor Iosif, Ioan Vicoveanu şi Eugen Drăguţescu – un dascăl providenţial şi un discipol celebru (Bucureşti, Editura Tracus Arte, 2019) în Sala de consiliu a Primăriei din Vicovu de Jos au suscitat un interes deosebit, exprimat printr-o prezenţă generoasă şi intervenţii avizate ale participanţilor. 

Primarul comunei Vicovu de Jos, ing. Vasile Ţugui, a adresat salutul de bun venit oaspeţilor, cu o scurtă prezentare a specificului comunităţii locale şi a personalităţilor prestigioase: „Am avut bucuria de a-i înmâna personal, cu prilejul expoziţiei de la Iaşi, pictorului Tudor Drăguţescu, venit din Italia, diploma de Cetăţean de onoare (post mortem) pentru tatăl său, Eugen Drăguţescu, ca o recunoaştere postumă a contribuţiei artistice de faimă mondială. Şcoala în care a învăţat poartă astăzi numele dascălului său Ioan Vicoveanu, iar noi considerăm că odată cu modernizarea localităţii care se conturează prin tot ce construim şi înfrumuseţăm aici, cultivăm deopotrivă memoria culturală a locurilor pentru generaţia actuală; iar aceasta este o garanţie de a păstra, într-o lume a globalizării, spiritul nostru românesc”.

Dr. Vasile Diacon a moderat lucrările, făcând şi o prezentare elogioasă a cărţii care a reuşit să surprindă două biografii ce se regăsesc în posteritate prin accentele identitare pe care le-au promovat: „Filiala ieşeană a SCLRB nu este la prima întâlnire cu vicovenii, de vreme ce anul trecut a fost un autentic periplu cultural dedicat Centenarului Marii Uniri la care au conlucrat Şcoala, Biserica şi Primăria, iar atunci lansarea volumului Eugen Drăguţescu. Omul şi artistul, în scrisori a prilejuit un spectaculos moment artistic. Totodată, evocarea şi omagierea lui Eugen Drăguţescu, pentru care a ostenit fără zăbavă inginerul Sandu Dimitrie Ţopa, s-au împlinit şi la Iaşi în 2018 prin lansarea cărţii amintite, precum şi prin colocviul şi expoziţia de grafică de la Muzeul Municipal unde au rămas prin donaţie 40 de lucrări ale graficianului. Acum, vizitând sfântul lăcaş al lui Ştefan cel Mare, am fost impresionat de Memorialul dedicat jertfei de la Fântâna Albă, aflat la intrarea în Mănăstirea Putna. Asemenea iniţiative sunt de bun augur pentru cinstirea şi păstrarea fiinţei noastre naţionale atât de încercată de-a lungul istoriei şi pentru care se cuvine să nu precupeţim nimic din ceea ce putem întreprinde cu gândul şi cu fapta. Am trăit clipe înălţătoare şi la biserica de la Breazu, lângă Iaşi, unde preotul bucovinean Cătălin Coroamă ţine slujbă de pomenire în fiecare an la 1 aprilie”.

Părintele protosinghel de la Mănăstirea Putna – Dosoftei Dijmărescu vede multă aplecare pentru viaţa creştinească în cele ce se desfăşoară la Vicovu de Jos: „Astfel de întreprinderi spirituale cu expoziţii de pictură şi lansare de carte sunt cu atât mai benefice, iar grafica lui Eugen Drăguţescu are o conotaţie religioasă care invită la meditaţie”.

Doamna Teodora Stanciu, care coordonează activitatea Fundaţiei culturale „Credinţă şi Creaţie”(«Maica Benedicta» – alias Zoe Dumitrescu Buşulenga) consideră că acţiunea de la Vicovu de Jos se înscrie exemplar în tematica şi dezbaterile celei de a XIII-a ediţii a Colocviului Credinţă, Cultură, Transmitere de la Putna. Eugen Drăguţescu a constituit un subiect motivant şi în cadrul emisiunii duminicale a Revistei culturale de la Radio Trinitas prin interviurile pe care le-a realizat anul acesta cu Victor Iosif şi Vasile Diacon. Apreciază scrierea monografică dedicată graficianului, fiindcă „nu e o prezentare aridă, ci o construcţie inspirată, care ne îmbogăţeşte pe noi toţi. O nouă ediţie ar fi de dorit ca să punem în valoare personalităţile din străinătate. Nu trebuie să ne propunem doar recuperare, ci reintegrare, iar Eugen Drăguţescu are parte de un asemenea destin”.

Ing. Sandu Dimitrie Ţopa a dezvăluit istoria familiei sale cu rădăcini cernăuţene, precum şi admiraţia pentru Eugen Drăguţescu, înrudit prin alianţă, cu precizarea că acum ne aflăm doar într-un punct de referinţă în traseul propus pentru cunoaşterea şi recunoaşterea artistului în spaţiul românesc: „Am simţit că tot ce am întreprins în privinţa memoriei artistice a lui Eugen Drăguţescu a avut binecuvântarea divină şi s-a împlinit pe deplin. Următoarea expoziţie va fi la Veneţia anul viitor, apoi la Timişoara, care va deveni în 2021 capitală culturală europeană. Avatarurile familiei mele în perioada războiului şi a comunismului, dar şi în timpul revoluţiei, au cuprins întâmplări insolite, iar semnele benefice m-au condus înspre Bucovina şi mai cu seamă la Putna, unde a fost dintotdeauna un centru puternic de spiritualitate. Cred că, în zilele noastre, dacă implicarea statului în susţinerea valorilor naţionale şchioapătă, acest deziderat trebuie preluat de societatea civilă”.

Pictorul Constantin Flondor discerne mai multe direcţii în maniera tehnică a pieselor expuse: „Desenul simplu de observaţie cu o linie tremurândă implică o mare spontaneitate, cu vibraţie profundă; alt tip de desen este cel în care coala albă e acoperită în întregime de semne; sunt de reţinut desenele în alb-negru, iar toate prezintă o puternică încărcătură emoţională. În portretistică el surprinde esenţa personajului, aşa cum o face şi la Constantin Brâncuşi, în care recunoaştem patriarhul înţelept. Toate acestea presupun, însă, o percepţie extrem de rapidă a realităţii”.

Sculptorul Dumitru Pasima, care a conceput figura în bronz a lui Eugen Drăguţescu, urmând a o definitiva pe cea a dascălului Ioan Vicoveanu, atrage atenţia că „orice lucrare de acest gen are la bază o documentaţie consistentă, care să permită o reprezentare adecvată a subiectului, iar în artă chipul omenesc trebuie să exprime şi viaţa lăuntrică, nu doar asemănarea fizică”.

Epigramistul Emil Ianuş introduce o notă de umor prin câteva piese care ridiculizează moravuri şi realităţi actuale, cu precădere ignoranţa şi dezinteresul pentru lectură, adresându-se „Unui cititor contemporan”: „Când a citit ultima carte/ Nu-şi mai aminteşte, dar/ Parc-o vede de departe/ Că scria Abecedar”.

Victor Iosif mulţumeşte tuturor celor care au făcut posibil un astfel de eveniment, care este o încununare a unui şir întreg de fapte culturale: „Expoziţiile, simpozioanele, lucrările monografice pentru care a stăruit atât de mult inginerul Dimitrie Ţopa la Bucureşti, la Roma, la Rădăuţi, la Iaşi şi acum la Vicovu de Jos l-au readus, peste ani, pe Eugen Drăguţescu acasă. În această a doua carte am vorbit şi despre învăţătorul său, Ioan Vicoveanu, care a format caractere şi a stimulat înclinaţiile şi aptitudinile discipolilor săi. Despre Eugen Drăguţescu se ştie că a trăit cu nostalgia şi realitatea a două patrii: România şi Italia. Acest sentiment al locului este ilustrat prin dimensiunea lirică a desenelor sale, care vorbesc despre românitatea noastră: Dans românesc, ciclul Mioriţei, Maica Domnului Românească, Mănăstirea Suceviţa, Biserica «Trei Ierarhi».

Faţă de satul patriarhal de altădată, Vicovul de Jos este astăzi o aşezare cu profil european. E destul să privim casele gospodarilor, şcoala, biserica, primăria. Dar ceea ce dăinuie mai mult e spiritul locurilor. Aş mai adăuga ceva la ce s-a făcut până acum cu concursul primăriei, al şcolii şi al unor consăteni vrednici, între care sculptorul Tudor Chifan, care s-a îngrijit de această expoziţie: să dăm un nume străzilor, iar documentaţia există, trebuie doar actualizată şi aprobată”.

Preşedintele filialei ieşene a Societăţii pentru Cultura şi Literatura Română în Bucovina, dr. Vasile Diacon remarcă înalta ţinută intelectuală a momentului cultural care a fost onorat cu prezenţa unor personalităţi, între care acad. Alexandrina Cernov de la Cernăuţi; Marian Olaru, directorul Institutului Bucovina de la Rădăuţi; ing. Ioan Popescu preşedintele SCLRB Braşov; ing. Mircea Irimescu, fostul preşedinte al Societăţii pentru Cultură şi alţi oaspeţi din ţară şi din străinătate. Toate acestea ne îndreptăţesc optimismul spre a împlini în continuare lucruri însemnate pentru spiritualitatea bucovineană.

VICTOR IOSIF

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: