Mihai Cioată, 50 de eseuri de la 802 m altitudine

Casa de Cultură „Platon Pardău” din Vatra Dornei a găzduit sâmbătă, 14 septembrie, lansarea volumului „Punct şi de la capăt – Eseuri de la 802 m altitudine!”, semnat de profesorul şi jurnalistul Mihai Cioată. Cartea a văzut lumina tiparului la editura Mega din Cluj-Napoca şi reprezintă o colecţie de 50 de eseuri publicate în ultimii 10 ani în Monitorul de Dorna de Mihai Cioată, însemnări care în cea mai mare parte nu se referă la Vatra Dornei.

Cu toate că autorul susţine că a scris această carte cu acel sentiment pe care îl ai atunci când nu îndrăzneşti să te mărturiseşti cuiva, au fost prezenţi la mărturisirile celui care aduce săptămânal, la postul local de televiziune, ştirile din Bazinul Dornelor, deputatul Angelica Fădor, primarul PNL al municipiului Vatra Dornei, Ilie Boncheş, viceprimarul Marius Rîpan, primari din comunele învecinate, reprezentanţi ai mediului de afaceri dornean, acţionarii Orion Media. Bucuria supremă a fost că, din cei 30 de colaboratori care s-au perindat pe la acest mic trust de presă (bilunarul Monitorul de Dorna, radioul Orion FM care a împlinit în această vară 18 ani şi Orion TV, post de televiziune cu 15 ani de activitate), au fost prezenţi jumătate, indiferent că au făcut presă scrisă, televiziune sau radio.

 Mihai Cioată consideră că unii pot spune că rezultatul acestei colecţii de eseuri este unul hilar, dramatic, comic, alţii, că există şi o anumită tristeţe în selecţia pe care a făcut-o într-o carte „caragialmente tristă ca şi realitatea pe care aceste eseuri o adnotează”.

„Este vorba despre neruşinare în comportamentul public, în moravuri, în discurs, în politică, în modul de a gândi, chiar şi în modul de a nu gândi. Nu a fost uşor ca din cele 305 editoriale pe care le-am scris în cei 16 ani de Monitor de Dorna – şi pot spune că, după presa scrisă din municipiul reşedinţă de judeţ, Monitorul de Dorna este cel mai longeviv ziar din judeţul Suceava – să selectez 50. Lumea a fost surprinsă că cele 50 de editoriale nu se referă la Vatra Dornei, dar până la urmă comportamentul, microcosmosul dornean se regăsesc peste tot. Spunem cum e România plimbându-ne prin oraşul Vatra Dornei. Aceste tipologii şi comportamente se regăsesc oriunde, fie că te duci în capitală, te duci într-un sat sau vii în staţiunea de munte. Ăştia suntem, cu bune şi cu rele şi trebuie să ni le asumăm” a spus Mihai Cioată.

Vatra Dornei, un fel de Macondo al Bucovinei

„Este genul de carte în care te aştepţi să găseşti orice (şi, într-un fel, chiar găseşti orice) – păcat că nu şi reţete de miere de brad sau caş de oaie, deşi sunt într-un fel şi ele de acolo –, de la reflecţii asupra patriotismului românesc până la perspectiva asupra morţii nemoarte din Coreea de Sud, de la subiecte şi personaje politice ardente la vremea lor, la reforma turismului naţional prin intermediul lui Dracula. În această carte găseşti gândurile unui om care s-a confundat, cel puţin pentru mine, cu Vatra Dornei, un fel de Macondo al Bucovinei, spaţiul real în interiorul bulei magice a unei Românii mai mult imaginate decât adevărată” consideră conf. univ. dr. Andrei Ţăranu, prodecan al Facultăţii de Ştiinţe Politice din cadrul SNSPA.

Vom scrie despre o Românie relaxantă?

Faţă de lansările de carte obişnuite, la evenimentul de sâmbătă a lipsit laudatio, nu s-au mai adus omagii autorului de către vorbitori, ci pur şi simplu s-au spus fraze decente într-un mod extrem de relaxant. Bucuria autorului a fost că elevii din clasa la care este diriginte au fost în sală şi au asistat la o lansare de carte la care fiecare participant a avut propria contribuţie.

 „Atâta timp cât ai, ca profesor, ca jurnalist nişte tineri în sală, trebuie să le arăţi prospeţimea şi trebuie să creadă că şi ei, la rândul lor, când vor ajunge oameni cu condei, oameni cu microfonul sau cu camera de filmat, pot să facă diferenţa.

Dacă firul a fost oarecum trist, cu puseuri de optimism, eu cred că va veni momentul în care vom scrie despre o Românie relaxantă. Nu cred că există un om care să fi dat drumul la un microfon, care să fi aşternut câteva cuvinte pe hârtie sau să fi apăsat pe butonul de înregistrare al camerei video fără să fi crezut cu adevărat că poate să propună corecţii asupra societăţii. Rolul presei nu este neapărat să educe, pentru că dacă vii din start şi spui «educăm», cineva poate să se simtă ofensat: noi suntem proşti şi cineva ne educă. Aşa cum am scris în ultimul editorial, «Pisica de mare» (din China plecau spre Statele Unite peşti în containere, iar la finalul călătoriei carnea îşi pierdea prospeţimea. Şi atunci au pus o pisică de mare în containere care fugărea peştii, încât aceştia ajungeau într-o megaformă la capătul călătoriei), jurnalistul are rolul de a menţine vigilenţa cetăţii, de a da impresia că este un peşte prins, dar nu un peşte mort. Pentru că jurnalistul trebuie să le scape întotdeauna printre degetele tuturor” este de părere Mihai Cioată.

Societatea se poate îndrepta, iar cetăţeanul are pârghii de corecţie când presa menţine vigilenţa cetăţii

Există un îndreptar ortografic, ortoepic şi de punctuaţie. Cartea ar putea constitui un îndreptar pentru comportament doar citind-o şi trăgând nişte concluzii, mai ales că titluri cum ar fi „Iubesc acea Românie”, Suprapuneri sau destine paralele?”, „Românaşul, între iluzie şi acceptare”, „Ce tip de femei scot politicienii la înaintare?”, „Demnitatea”, „Cât mai valorează o diplomă?” te determină să îţi pui întrebări, să reflectezi la nivelul în care au ajuns omul de rând, societatea, clasa politică, la modul în care ne-am înrăit şi să te gândeşti ce trebuie făcut pentru a îndrepta, cât se mai poate, din tot ceea ce este nociv pentru această naţiune, pentru că, aşa cum precizează Mihai Cioată în „Disoluţia unei naţiuni”, „la scară mare, România a devenit nefrecventabilă. La câteva clase la care predă limba engleză a pus întrebarea: Cine vrea să plece din ţară?…

„Societatea se poate îndrepta, cetăţeanul are pârghii de corecţie pe care nu le foloseşte dar le poate folosi întrebând consilierul pe care l-a votat şi îl reprezintă, făcând demersuri către administraţia publică, către executiv, iar abia în final să ajungă la presă. Nu noi facem diferenţa, ci cetăţeanul, noi putem menţine vigilenţa în cetate, putem menţine peştii proaspeţi, noi suntem pisica. Nu mai mult de atât. Pentru că, dacă ne asumăm mai mult, vom eşua. Nu poţi să laşi treburile cetăţii doar în mâinile unor jurnalişti, şi când spun aceasta, spun şi că ceea ce facem noi în comunităţi de nivelul orăşelului nostru sau ceea ce faceţi voi, la nivel de judeţ, este mult mai greu faţă de ceea ce se întâmplă în oraşele mari. Până la urmă nu jurnalişti din marile trusturi şi-au pierdut viaţa pe planeta Pământ, un număr de 87 de jurnalişti au fost împuşcaţi, omorâţi în comunităţi mici. Este mult mai greu să faci presă liberă în comunităţile mici decât în megatrusturile de presă care au bani foarte mulţi şi interese foarte mari. La CNA, în primăvară, le-am spus: Oameni buni, pe principiul omul îşi ascultă popa din sat nu patriarhul, faceţi în aşa fel încât trusturile mici de presă, vocile acestea din provincie să nu dispară, pentru că acolo se consumă adevăratul jurnalism. Dacă presa va rămâne la două megatabere, care se pot schimba în funcţie de interesul unora sau altora, atunci a murit şi acest ultim bastion al cetăţeanului, care aşa cum este el, mai adormit, mai somnolent, mai vigilent, măcar are un microfon deschis, un ziar în care să-şi spună oful sau o cameră de luat vederi care îl poate asculta oricând” a precizat Mihai Cioată.

La final, autorul a oferit invitaţia la lectură şi meditaţie, la ceea ce avem de făcut astăzi, mâine sau în oricare zi, dăruind celor prezenţi câte o carte şi un autograf.

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: