Cronică de august (II)

Motto: „Atenţie la omul cu care-ţi pui boii-n plug” (Proverb popular)

Eram obişnuiţi cu ideea că sunt suficienţi trei candidaţi la funcţia prezidenţială, dar acum şi partiduleţele au vrut să-şi aibă propriul candidat, s-a ajuns la un număr de nu-i ştii capătul, poţi să-i şi încurci pe competitori că, la o adică, dacă vei spune că Mircea Diaconu, independentul, candidează din partea altei formaţiuni politice decât Pro România, cu ce se vor schimba datele problemei? De când în Ucraina vecină a ajuns preşedinte un actor, le-a intrat unora în cap că şi României i-ar sta bine să aibă la Cotroceni un artist care a învăţat arta politicii pe la Parlamentul European. Cine ştie ce planuri şi-au făcut Ponta şi Tăriceanu cu independentul, poate pun mâna pe PSD să le ia apa celor care s-au apucat să cânte prohodul stângii. Nici cu Toader Paleologu, cât e el de doxat, de ironic, nu ne-am procopsit cu un oponent credibil la omnipotentul Iohannis. I-o fi surâs lui Paleologu ideea de a se face cunoscut în mediile care vor să-l asculte şi să-l înţeleagă, chiar să-i dea votul, dar mai mulţi purici de atât n-o să facă, oricât s-ar zbate Băsescu să-l urce mai sus de 6%. Să ne amintim că tot el, Băsescu, renunţând la PDL (Adio, PDL!) a propus-o, pe motiv că-i bună pentru România, pe Elena Udrea; se rupeau stâlpii de atâtea afişe cu Nuţica şi din câtă trecere avea, a luat 6%. Ce vremuri, ce moravuri, domnule! Mai este o candidată, de la Voiculescu, umanistul, una Ramona, că restul e greu de pronunţat, care ţine politica lumii pe genunchiul broaştei, atâta este de cunoscătoare că până şi Rusia lui Putin este în NATO.

Între timp, Dăncilă, care încasează mult şi greu, din toate părţile, îşi revine, parează moţiunea de cenzură a liberalilor şi, ca să-şi consolideze poziţia şubredă, îl cooptează pe Meleşcanu, de la ALDE, pentru a candida la şefia Senatului. Dacă se hotărăşte să candideze, va trebui să se bată cu Alina Gorghiu, de la liberali, mult timp dată la o parte şi ţinută în rezervă. Cât de atractiv poate fi PNL, cu actuala lui conducere, care s-a lipsit de aportul unor oameni care sunt mai mult decât un nume: Dăianu, Cioroianu, Paleologu şi alţii? Pe de altă parte, o fi suficientă simbioza PNL – Iohannis? Cine le garantează liberalilor că, odată ajunşi la guvernare, vor fi lăsaţi să facă ce vor ei? S-ar putea ca Iohannis, care şi-a format stilul de lucru cu pesediştii să-l aplice şi liberalilor. Oricât de „democrat” pare Iohannis, să observăm că el este în esenţă un autoritar. Puterea emană de la el şi numai de la el. După cum îl ştim, ranchiunos şi incapabil, nu-i exclus să se supere şi pe liberali, că nu-i el omul care să ţină echilibrul între puterile statului. Dar cum până la „guvernul meu” mai este, nu pierde nicio ocazie de a se război cu pesediştii şi cu guvernul. Oare mai ştie câţi miniştri propuşi a respins? Câţi au păţit-o ca Dana Gârbovan? Guvernarea PSD n-a mers cum ar fi trebuit şi din cauză că i s-au pus beţe-n roate, mereu amânări, mereu critici severe, mereu „guvernare toxică”. Oare preşedintele îşi dă seama că prin atitudine, prin ce face şi zice, este mai toxic decât PSD şi că toate ieşirile lui la rampă, ca agent electoral, pot avea un efect invers? Chiar nu îndrăzneşte să-i spună nimeni dintre cei din preajmă că nu-i stă bine unui preşedinte de ţară să se ia la harţă cu partidele? Plutind în sfera superiorităţii neînţelese de tot poporul, a ajuns la concluzia că orice îi este permis, orice zice este apreciat de „poporul meu”, sondajele îl dau deja câştigător deoarece la români funcţionează mitul nemţesc. Prea mulţi români din Transilvania şi Bucovina au stat sub stăpânirea Imperiului habsburgic, cei din vechiul regat au avut regi nemţi; stăpânirile au trecut, dar admiraţia pentru ordinea şi administraţia nemţească au rămas la mare parte dintre români. Acesta este secretul sondajelor lui Iohannis şi aşa se explică de ce unul are 43% în sondaje, iar Theodor (Toader) Paleologu are 6%; mai degrabă reuşeşte un mediocru decât un doxat? Candidatul la preşedinţie Dan Barna de la USR, urmând probabil pe alţii, a avut curiozitatea să adune tot ce a realizat Iohannis în toţi cei 5 ani de stat la Cotroceni. Realizările preşedintelui încap pe o foiţă de ţigară şi nu este de mirare, fiindcă timpul este împărţit între Bucureşti şi Sibiu. Pamfletarul Radu Banciu, luându-l peste picior, a calculat că, până la alegerile prezidenţiale, Iohannis mai are de plecat de joi până marţi la Sibiu de vreo 9 ori. Când să mai faci ceva şi pentru ţară?

Aud că iar i-a apucat grija de diasporişti pe opozanţi; dacă n-au venit la 10 august, măcar să vină la vot, să ne pună preşedinte, că noi nu ştim. M-am întrebat de multe ori dacă plecaţii la fel de fel de munci prin Uniunea Europeană duc aşa de mult dorul votului din ţară. Li s-a dat şansa să se înscrie până în 11 septembrie pentru votul prin corespondenţă, dar dacă diasporiştii nu se îndeasă, vina aparţine premierului. Rămâne să se facă cum am zis de multă vreme: guvernul să facă la toţi cabină de vot la purtător, să voteze omul ori de câte ori îşi aduce aminte. Va fi împăcată şi opoziţia?

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: