Alexa Paşcu şi „Iubiri zbuciumate”, în faţa cititorilor fălticeneni

Duminică, 15 septembrie, la Galeria Oamenilor de Seamă din Fălticeni, a avut loc lansarea volumului de proză „Iubiri zbuciumate” a scriitorului fălticenean Alexa Paşcu. Aşteptată cu entuziasm de cititori, a XV-a carte publicată de cunoscutul scriitor este deja citită pe nerăsuflate de prietenii săi, care au primit-o imediat după ce a ieşit de sub tipar sub egida prestigioasei edituri Timpul din Iaşi. Chiar dacă nu este un roman de dragoste adevărată, este o carte în care vom regăsi poveştile şi relaţiile unor personaje interesante, cu care putem empatiza sau nu, şi care ne vor fascina imaginaţia, vor stârni în sentimente, ne vor aduce aminte de o perioadă în care primarul şi preşedintele de colhoz „împleteau şi despleteau” destine.

Cu duhovnici foarte buni, structura şi manifestarea societăţii s-ar putea schimba

După cuvântul de bun-venit al gazdei, Lili Victoria Melinte, şi o invitaţie de a trece pragul Galeriei Oamenilor de Seamă nu numai pentru a participa la manifestări literare, prof. Ioan Ţicalo şi-a intrat în rolul de prezentator al romanul lui Alexa Paşcu „Iubiri zbuciumate”. Profesor a zeci de generaţii de elevi şi un exemplu pentru comunităţile în care a trăit, Ioan Ţicalo a realizat în cuvinte atent alese din lumea laică dar şi din cea liturgică o pledoarie pentru statornicia vieţii de familie, pornind de la cuvântul Creatorului care îi îndeamnă pe primii oameni să fie gospodari.

„Iubirea din roman dintre un bărbat şi o femeie nu este altceva decât o frântură din iubirea cea mare, iubirea permanentă dată de Creatorul lumii.

Metaforic vorbind, sunt iubiri zbuciumate dar buciumate în text de autor, cartea fiind o caldă pledoarie pentru viaţa de familie. Personajul principal masculin, Movileanu, împrumută ceva din experienţa de viaţă a autorului. Am remarcat că Alexa Paşcu cunoaşte destul de bine psihologia umană, construieşte un roman viabil, bine structurat şi cu personaje credibile. Este vorba de zbucium şi am remarcat că avem o dublă zbuciumare în roman. Şi anume zbuciumul personajului principal din punct de vedere profesional, pentru că acolo unde ajunge să lucreze, într-un colhoz românesc, este nevoit la un moment dat să cedeze din profilul lui moral. Se află în anturajul unui total negospodar care este primarul comunei, un politruc care trasează mereu sarcini ce trebuie îndeplinite indiferent de felul acestora. Apare şi a doua zbuciumare în sufletul acestui om pentru că, în calitatea sa de contabil-şef al colhozului, este nevoit să angajeze o fătucă. Mariajul personajului principal începe sub bune auspicii, dar la un moment dat se acumulează energii negative care produc disensiuni în familie. Ca să rezolve situaţia, autorul îşi trimite personajele la câte un duhovnic, unul dintre duhovnici fiind părintele Ilarion Aragatu de la Cernica. Având nevoie de singurătate ca să gândească la ceea ce ar avea de făcut în continuare, după ce ies de la spovedanie, li se pare că sunt uşori, parcă nu ar mai atinge pământul şi au un suflet deschis spre armonizare. Este foarte important acest lucru pentru că, la ora actuală, după modelul occidental, oamenii ajung foarte des la psiholog; şi oricât de bine ar fi pregătit un psiholog, nu ajunge întotdeauna în străfundurile sufletului omului. Cu duhovnici foarte buni structura şi manifestarea societăţii s-ar putea schimba la un moment dat. Se ajunge la armonizare şi la o linişte sufletească în familie, mai ales că personajul Movileanu scapă de un moment foarte dificil pentru el, un personaj feminin care îl acaparează dincolo de familie, mai ales că urmează să aibă un copil, care face ca familia să se unească şi să fie viabilă” este invitaţia la lectura cărţii făcută de scriitorul Ioan Ţicalo.

Cu o „hărnicie care sperie”, Alexa Paşcu contribuie la strălucirea urbei fălticenilor

Scriitoarea Mihaela Grădinariu a făcut trecerea de la generaţia actuală la personajele romanului lui Alexa Paşcu, oameni care au trăit în altă epocă, plecând de la un citat a lui Şerban Cioculescu despre generaţia criterionistă care a funcţionat în perioada interbelică; citat care este valabil şi astăzi.

„Ideea de generaţie mi-a venit constatând, după ce am citit o mare parte din volumele lui Alexa Paşcu, că Alexa Paşcu nu se aliniază generaţiei sale. A debutat târzielnic şi toată această neapartenenţă la o generaţie are pe lângă dezavantaje şi o mulţime de avantaje, singularitatea şi singurătatea obligându-te a te construi mereu, de a merge pe acest urcuş tot timpul. Consider că nu atât cantitatea de cărţi publicate (15 volume) sau numărul de premii obţinute pe plan naţional sunt importante aici, ci mai ales faptul că am avut bucuria extraordinară să văd o creştere calitativă substanţială a actului scriitoricesc de-a lungul sau de-a latul timpului de când îl cunosc şi sunt nişte ani de zile” a precizat criticul literar Mihaela Grădinariu.

Atitudinea etică şi războiului de uzură nasc cele mai frumoase cărţi

Mihaela Grădinariu, profesoara din comuna Râşca de sub culmea Stânişoarei, a propus celor prezenţi şi o schiţă de portret despre Alexa Paşcu, atitudinea etică a scrisului şi războiul dus de scriitori întru moralitate, pentru tragerea de mânecă a celuilalt, „un război cu timpul necruţător, care parcă nu mai are răbdare, un război cu anotimpurile care se succed parcă după alte ritmuri, un război cu nonvaloarea sau cu falsa valoare, bătălia cu sine însuşi, care este cea mai grea pentru fiecare dintre noi, cea mai de durată şi care lasă cele mai adânci urme, bătălia dintre cifre şi litere, dintre profesia de-o viaţă şi logica necesară acestei profesii şi talentul, care, trebuie să recunoaştem, a stat într-o oarecare adormire câţiva ani. Nu este uşoară această bătălie, să faci cea ce faci prin profesia ta de o viaţă şi, la un moment dat, să te roadă ceva şi să simţi că trebuie să ieşi din această carapace şi să faci ceea ce ţi-ai dorit în adâncul fiinţei tale. Din acest aspect al războiului de uzură s-au născut cele mai frumoase cărţi ale domnului Alexa Paşcu. Este bătălia dintre sensibilitatea poeziei şi aparenta duritate a prozei, pentru că Alexa Paşcu scrie poezie, proză, teatru” a fost concluzia scriitoarei Mihaela Grădinariu.

 „Trebuie să te potriveşti după timp”

Despre cărţile Alexa Paşcu şi autor au mai vorbit scriitorii Mioara Gafencu, Constantin Bulboacă, Costel Befu şi prof. Mihai Vitcu. La final, Alexa Paşcu a prezentat publicului paşii săi în literatură.

„Crezul meu întru cele ale scrisului l-am spus în primul volum de poezii lansat în 1995. Din clasa a III-a am avut pasiunea pentru pictură, în clasa a V-a mi s-a descoperit talentul pentru poezie, dar părinţii m-au dat să fac contabilitate la Liceul Agricol. Mai târziu, în armată, scriitorul Ion Grecea, după ce am publicat câteva articole în revista «Viaţa militară», mi-a sugerat să scriu proză. Asta se întâmpla în anii ’70. Am înţeles mult prea târziu că nu timpul trebuie să ţi se potrivească ţie, ci tu trebuie să te potriveşti după timp. Am urcat, am evoluat, a trebuit să urmez cariera profesională, dar în inima mea scrisul stătea şi plângea. Şi a stat până în 1995.

În cărţile mele iau ce este în viaţa de zi cu zi, iar faptul că mă regăsiţi în trăirile personajelor din romane ţine de ceea ce eu mi-am impus. Dacă scriu o poezie, să placă cuiva şi să ajute la ceva. Dacă scriu proză, măcar o frază să rămână şi să fie de învăţătură cuiva. Dacă cred în Dumnezeu, să-l fac şi pe cel de lângă mine să creadă. Conlucrarea aceasta spirituală şi pregătirea intelectuală trebuie să meargă împreună. Încerc prin scrierile mele să aduc de fiecare dată în amintire înaintaşii, pentru că în şcoli nu se mai fac manuale prin care să ne cunoaştem înaintaşii, dacă se poate să îi uităm de tot, unu, doi sau trei din înaintaşii noştri, să aduc aminte de ei, să scriu ceva despre ei… Dacă cineva citeşte în carte despre ei, despre faptele lor, sigur îşi va mai aduce aminte de ei.

Nu se ştie dacă «Iubiri zbuciumate» va continua cu partea a doua, pentru că toate cărţile mele au un final care dă posibilitatea de a lăsa poarta deschisă, pentru a mai reveni” a precizat Alexa Paşcu.

Sfârşitul întâlnirii fălticenenilor iubitori de cultură, artă şi literatură s-a încheiat cu un apel de a pune în valoare toate clădirile de cultură ale oraşului şi de a iniţia cât mai multe evenimente în spaţiul generos şi încărcat de spiritualitate al Galeriei Oamenilor de Seamă.

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: