Retrospectiva săptămânii

Euro a stagnat peste 4,73 lei

Evoluţia leului de săptămâna trecută a fost marcată de şedinţa de politică monetară a BCE, motiv pentru investitori să îşi măsuri de protecţie.

Banca Centrală Europeană a decis reducerea dobânzii la depozite cu 0,1 puncte procentuale, la -0,5%, dar şi reluarea achiziţiilor de obligaţiuni suverane sau corporatiste, care vor avea un nivel lunar de 20 miliarde euro, fără a preciza un termen limită pentru noul program de relaxare cantitativă. Scopul acestor măsuri este de stimulare a activităţilor economice şi de creştere a inflaţiei, care stagnează la 1%.

Euro a crescut de la 4,7320 lei, la începutul perioadei, la 4,7563 lei, joia trecută, când cotaţia a urcat pentru scurt timp până la 4,754 lei, imediat după deciziile BCE. La sfârşitul perioadei pieţele s-au calmat, ceea ce a permis scăderea mediei euro la 4,7354 lei, într-o şedinţă în care transferurile s-au realizat între 4,733 şi 737 lei, cu închiderea la 4,734 lei.

Evoluţia leului din următoarele zile va influenţată de modul în care va fi rezolvată criza guvernamentală provocată de părăsirea coaliţiei de către ALDE. Trecerea prin Parlament a unei noi formule guvernamentale va asigura liniştea necesară leului, însă o respingere va netezi drumul unei moţiuni de cenzură, implicit organizarea de alegeri anticipate, care vor înmulţi presiunile de depreciere a cursului.

Cursul dolarului american a urcat de la 4,2843 la 4,2946 lei, dar a scăzut spectaculos la sfârşitul perioadei la 4,2654 lei.

Moneda elveţiană a pierdut teren şi s-a depreciat de la 1,089 până la 1,093 – 1,098 franci/euro, la sfârşitul perioadei, astfel că media ei a coborât de la 4,3363 la 4,3212 lei.

Calmarea pieţelor şi deprecierea dolarului au asigurat scăderea preţului gramului de aur de la 207,7122 la 206,5613 lei. Pe pieţele specializate uncia de aur a fluctuat între 1.486 şi 1.509 dolari, cele americane închizându-se la circa 1.486 dolari.

De la începutul lunii mai, BNR organizează săptămânal operaţiuni de sterilizare a surplusului de lichiditate din piaţa monetară. Nu a făcut excepţie cea precedentă, iar BNR a atras depozite în valoare de 4,219 miliarde lei, la o dobândă de 2,50%, egală cu cea de politică monetară.

Aceasta a asigurat stabilitate indicilor ROBOR, existând chiar o uşoară tendinţă de scădere.

Cel la trei luni, utilizat la calcularea dobânzilor la majoritatea creditelor în lei, a încheiat intervalul la 3,05%, iar cel la şase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, la 3,13%. Indicele ROBOR la nouă luni, calculat în funcţie de rata dobânzii plătită la creditele atrase de către băncile comerciale de la alte bănci, s-a oprit la 3,18%, iar cel la 12 luni la 3,23%.

Perechea euro/dolar a scăzut de la 1,1060 la 1,0943 dolari, imediat după deciziile BCE, dar a terminat perioada la 1,1056 – 1,1110 dolari, cu pieţele americane închizându-se la 1,1075 dolari.

Investitorii au devenit mai optimişti, considerând că Rezerva Federală şi Banca Japoniei vor urma politica BCE, de relaxare a politicilor lor monetare pentru susţinerea economiei mondiale, caracterizată tot mai mult de o creştere lentă şi riscuri protecţioniste

Bitcoin a fluctuat pe platformele specializate în culoarul 10.000 – 10.450 dolari. La finalul perioadei cotaţiile se mişcau între 10.300 şi 10.410 dolari.

Analiza cuprinde perioada 9 – 14 septembrie 2019.

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: