Deficitul de elemente nutritive din sol, una dintre marile probleme ale agriculturii sucevene

>Terenurile din 16 localităţi  din judeţ sunt afectate în proporţie de 80-90% de „acidifiere”, fenomen care poate fi combătut prin administrarea de amendamente calcaroase    > Din păcate, „…trebuie menţionat faptul că, în ultimii 5 ani, OSPA Suceava nu a avut nicio solicitare de studii pentru amendarea terenurilor” se arată într-un raport al APM Suceava

Cu toate că solul din judeţul Suceava este cunoscut drept favorabil agriculturii, există şi suprafeţe destul de întinse cu  calitate mai puţin propice activităţi ale acestui sector al economiei naţionale. Astfel, Raportul privind starea mediului în judeţul Suceava în anul 2018 al Agenţiei pentru Protecţia Mediului (APM) evidenţiază că terenurile din judeţ sunt afectate, printre altele, de eroziune de suprafaţă pe 58.575 ha şi eroziune de adâncime pe 1.723 ha. Eroziunea de suprafaţă include mai ales zone de pe Podişul Fălticeni, precum Dolhasca, Vultureşti, Forăşti Preuteşti, Dolheşti, dar şi de pe Podişul Dragomirnei, cum ar fi Adâncata, Suceava, Bosanci şi Salcea. Eroziunea de adâncime afectează zone de podiş ale judeţului, în localităţi precum Todireşti, Udeşti, Vultureşti, Preuteşti, Liteni, Gălăneşti şi Cornu Luncii, fenomenul fiind predominant în Podişul Fălticenilor. Alunecările de teren, afectează 23.283 ha, dintre acestea 20.139 ha fiind stabilizate, în localităţile Cacica, Botoşana, Cajvana, Todireşti, dar şi în partea vestică a Podişului Dragomirnei, spre Valea Sucevei, la Dărmăneşti, precum şi pe Podişul Fălticeni, în Udeşti şi Fălticeni. Alunecări active de terenuri sunt pe 3.284 ha, în localităţile Preuteşti, Rădăşeni, Forăşti şi Fălticeni, dar şi în Adâncata. În ceea ce priveşte „acidifierea”, de pe urma acesteia au de suferit 240.515 ha. Prezentă în tot judeţul, aciditatea puternică afectează 77.526 ha, iar aciditatea moderată se întâlneşte pe 163.468 ha.  Raportul APM remarcă zona montană a judeţului, cu teritorii ce au peste 80-90% din suprafaţă afectată de „acidifiere”. Este vorba despre Câmpulung Moldovenesc, Vatra Dornei, Gura Humorului, Breaza, Brodina, Broşteni, Cârlibaba şi Pojorâta. În zonele piemontate, aciditatea predomină în localităţi ca Solca, Baia, Horodnic, Ciprian Porumbescu, Vicovu de Jos, Valea Moldovei, iar în zona de podiş, de suferit au, pe mari suprafeţe, localităţile Preuteşti şi Rădăşeni.

Conform Raportului APM, care citează date furnizate de Oficiul Judeţean de Studii Agrochimice şi Pedologice (OSPA) Suceava, „acidifierea” poate fi combătută prin administrarea de amendamente calcaroase, iar deficitul de fosfor este parţial remediabil prin administrarea aceloraşi amendamente, însă la pH-uri scăzute, deoarece fosforul din sol prezintă forme inaccesibile plantelor. Pe de altă parte, suprafeţele acide şi slab sau foarte slab aprovizionate în fosfor, de aproximativ 70% din totalul suprafeţei judeţului, sunt caracteristice zonei de munte, fenomenul fiind explicat, inclusiv prin absenţa răspândirii de amendamente calcice pe toate terenurile pretabile.

„În acest sens trebuie menţionat că, în ultimii 5 ani, OSPA Suceava nu a avut nicio solicitare de studii pentru amendarea terenurilor. În teritoriile acoperite cu păşuni se mai impune suprimarea speciilor acidofile, ca şi măsuri agrotehnice de îndepărtare a excesului de umiditate, precum amenajare de şanţuri şi rigole sistematice, cât şi nesistematice de scurgere, nivelare de exploatare şi modelare în benzi cu coame. Aceasta în condiţiile în care, în zonele de podiş şi piemontană a judeţului, fenomenele de «acidifiere» şi de sărăcire în elemente nutritive merg mână în mână cu procesele de stagnare a apei” se reliefează în Raportul privind starea mediului în judeţul Suceava în anul 2018.

Conform aceleiaşi analize, una dintre marile probleme cu care se confruntă agricultura suceveană, în zona de munte, dar şi în zona de deal, este deficitul de elemente nutritive din sol. „Pentru azot şi mai ales fosfor situaţia este mai gravă, din cauza lipsei de fertilizanţi naturali şi artificiali, şi de amendamente. De aceea, se impune utilizarea de îngrăşăminte chimice complexe” se arată apreciază în raportul Agenţiei pentru Protecţia Mediului Suceava.

Deficitul de azot este specific pe 188.143 ha, cel de fosfor pe 243.871 ha, iar cel de potasiu pe 47.753 ha. Remarcate în raport sunt şi cele 184.145 ha cu exces de umiditate, 43.903 hectare cu gleizare, 91.903 ha cu pseudogleizare, 175 ha de terenuri nisipoase şi 19.142 ha de lunci sau de păşuni ori fâneţe.

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: