Colocviile Putnei XXIII

Ediţia a XXIII-a a simpozionului internaţional de istorie Colocviile Putnei, organizat de Centrul de Cercetare şi Documentare „Ştefan cel Mare” al Sfintei Mănăstiri Putna, se va deschide duminică, 8 septembrie a.c., ora 18, la Mănăstirea Putna, în prezenţa Înaltpreasfinţitului Pimen, Arhiepiscop al Sucevei şi Rădăuţilor.

Această ediţie se anunţă a fi una bogată în conţinut, cu nu mai puţin de 35 de comunicări ştiinţifice. Vor participa profesori de istorie şi cercetători din SUA, Rusia, Bulgaria, Republica Moldova şi România. Din ţară vor participa istorici de la Institutul „Nicolae Iorga” al Academiei Române, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, Universitatea din Bucureşti, Universitatea „Ştefan cel Mare” din Suceava, Institutul de Cercetări Socio-Umane din Sibiu etc.

Dintre subiectele inedite care vor fi prezentate în cadrul Colocviului, menţionăm: confruntările Veneţiei şi Moldovei cu Imperiul Otoman; necropole medievale; tradiţii artistice bizantine în broderiile moldoveneşti; depozite în domnia lui Ştefan cel Mare; pârcălabii de Neamţ din vremea lui Ştefan cel Mare; războiul antiotoman şi preliminariile păcii moldo-polone (1499); frescele de la Sf. Gheorghe din Hârlău şi cea de-a doua fază a picturii murale din Moldova lui Ştefan cel Mare; noi izvoare privitoare la exportul de cereale al ţărilor române în secolul al XV-lea; două manuscrise muzicale din secolul al XV-lea, care au aparţinut Mănăstirii Putna, descoperite în arhivele Muzeului de Stat de Istorie de la Kremlin; un Panaghiar de la Ştefan Tomşa pentru Mănăstirea Solca; tensiuni diplomatice moldo-ruse în jurul unor icoane de secol XVII; Putna şi Moscova în ultimii ani din viaţa Mitropolitului Dosoftei al Moldovei; Cuviosul Teodosie de la Maniava şi Şcoala Muzicală de la Putna; pagini de istorie bisericească mai puţin cunoscute din primii ani ai stăpânirii austriece în nordul Moldovei; o scrisoare a ieroschimonahului Sila de la Sihăstria Putnei; un meşter argintar din secolul al XVIII-lea, monahul Rafail de la Putna; viaţa economică a Mănăstirii Putna în secolul al XVIII-lea; despre „pierzătoriul foc”de la Mănăstirea Suceviţa (1831); problema bunurilor de patrimoniu luate de austrieci de la Mănăstirea Putna şi de la celelalte mănăstiri din Bucovina în contextul Conferinţei de Pace din 1919; dimensiunile personalităţii lui Ştefan cel Mare reflectate în manualele şcolare de istorie din Republica Moldova (1990-2013) etc.

Şi în acest an, în cadrul Colocviilor Putnei, se va organiza o secţiune specială dedicată istoriei Mănăstirii Dragomirna. Această secţiune va avea loc în ziua de marţi, 10 septembrie, la Mănăstirea Dragomirna, începând cu orele 9.30. Dintre titlurile acestei secţiuni, menţionăm: Mitropolitul Anastasie Crimca şi literatura şi cultura medievală bulgară; un manuscris necunoscut al „şcolii” lui Crimca păstrat la Sinai; tezaurul de legende şi povestiri al Mănăstirii Dragomirna; manuscrisele înstrăinate ale Mitropolitului Anastasie Crimca – Psaltirea nr. 109 de la Biblioteca Muzeului de Istorie din Moscova.

Colocviul se va închide în ziua de miercuri, 11 septembrie, la Mănăstirea Putna, când se vor susţine ultimele comunicări, în două sesiuni: una dimineaţă, începând cu orele 9.00, şi cealaltă după-amiază, începând cu ora 16.

Mai multe detalii despre Colocviile Putnei, ediţia a XXIII-a, puteţi afla consultând pagina de internet a Centrului Ştefan cel Mare: www.centrulstefancelmare.ro.

Centrul de Cercetare şi Documentare „Ştefan cel Mare” al Sfintei Mănăstiri Putna a fost înfiinţat la 2 ianuarie 2005, cu binecuvântarea Înaltpreasfinţitului Pimen, Arhiepiscop al Sucevei şi Rădăuţilor. În cursul activităţilor ştiinţifice circumscrise anului comemorativ „Ştefan cel Mare şi Sfânt 500” – 2004 s-a conturat nevoia existenţei, la Mănăstirea Putna, a unei structuri care să trezească şi să menţină interesul pentru cunoaşterea trecutului nostru şi care să impulsioneze cercetarea lui.

Scopul Centrului este cercetarea istoriei epocii ştefaniene şi a istoriei Mănăstirii Putna. De la înfiinţare până în prezent, Centrul a organizat la Mănăstirea Putna, la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi şi la Institutul „Nicolae Iorga” din Bucureşti douăzeci şi două de ediţii de comunicări ştiinţifice, sub numele Colocviile Putnei. Dat fiind caracterul unitar al monahismului bucovinean în perioada de ocupaţie austriacă (1775–1918), începând cu ediţia a IX-a, Simpozionul Colocviile Putnei cuprinde şi o secţiune dedicată istoriei mănăstirilor din Bucovina în această epocă. (Mănăstirea Putna)

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: