Buchiseli. Sintagme „grele” (2)

 Continuăm, în acest nou episod al rubricii, prezentarea unor sintagme pe care le-am calificat drept grele; nu greu de înţeles, ci grele de înţelesuri. Le particularizează sensurile consacrate, cu care au intrat şi s-au încetăţenit în comunicarea de factură intelectuală (fie ea politică, sociologică, lingvistică ş.a.m.d.).

  • Război hibrid. Fără a beneficia de o definiţie acceptată unanim, conceptul fiind introdus relativ recent în doctrinele militare şi de securitate, sintagma, similar celei care desemnează „conflictele îngheţate”, suferă oarecum – spun specialiştii – în privinţa clarităţii şi preciziei cuprinderii semantice. În esenţă – afirmă geopoliticianul Dan Dungaciu – este vorba de războaie nedeclarate de către state, reprezentând confruntări în care componenta militară nu este asumată explicit şi nu este singulară; se speculează spre fructificare îndeosebi slăbiciunile nemilitare: tensiuni etnice, instituţii slabe şi corupte, dependenţa economică / energetică etc. În consecinţă, se promovează acţiuni diverse, de la terorism la propagandă mediatică, atacuri cibernetice etc. Lupta nu se dă – subliniază alt specialist – pentru teritorii (deşi acesta poate fi obiectivul final), ci pentru minţile şi atitudinile cetăţenilor altor state. Adesea se exemplifică sintagma prin evenimentele din Ucraina.
  • Evul media. Invenţie lingvistică având tentă de găselniţă publicistică a ultimilor ani, sintagma caracterizează sugestiv o actualitate pe care mijloacele de comunicare în masă îşi pun apăsat amprenta. Atractivă şi datorită jocului de cuvinte pe care-l realizează în raport cu Evul Mediu, această unitate lexicală are toate şansele să se impună (deja, pe internet, are circa 9600 de ocurenţe). În 2002, Bogdan Ghiu, poet, eseist, realizator TV, teoretician al traducerii, îşi lansa volumul „Evul media sau Omul terminal”, urmat de alte prezenţe publicistice şi editoriale pe aceeaşi temă. Fie că sintagma îl are drept creator, fie că doar a promovat-o ca principal susţinător, ea s-a propagat mulţumită, deopotrivă, expresivităţii şi adecvării conceptuale. Sursele o atestă destul de des în intervenţii media ale purtătorului de cuvânt al BOR, Vasile Bănescu (de exemplu: „Biserica în evul media”), care pune termenul pe seama unor „cercetători din domeniul sociologiei”.
  • Cuvinte-valiză. Cu această sintagmă având circulaţie cu precădere în rândul lingviştilor ne plasăm mai aproape de specificul rubricii. Ea este un calc după franţuzescul mot-valise (format, se afirmă, după engl. portmanteau word), semnificând un gen de contaminare lingvistică, prin alăturarea unor fragmente din două sau mai multe cuvinte. De obicei, unor astfel de amalgamări din sfera calamburului sunt supuse unităţi lexicale care prezintă asemănări fonetice, procedeul dând curs unor înclinaţii ludice ale vorbitorilor, din jocul cu vorbele rezultând creaţii cu valenţe ironice, amuzante. Ca principal sinonim pentru aceeaşi noţiune se foloseşte „cuvânt telescopat sau telescopizat”, această variantă sugerând înglobarea unui cuvânt în altul precum părţile unui tub telescopic. Unui cuvânt-valiză cu o vechime considerabilă în limba noastră, patrihoţi, îi dedică Rodica Zafiu un articol la rubrica sa din Dilema veche (nr.783): cuvântul-valiză rezultat din patrioţi şi hoţi ar fi atestat din prima jumătate a secolului al XIX-lea, cel mai cunoscut context de apariţie fiind piesa ”Iaşii în carnaval” a lui Alecsandri (1845): „Alţii, vrednici patrioţi, / Dar mai vrednici patrihoţi”. Iată alte câteva cuvinte-valiză: a furlua, tembelizor, afacereză („limba afacerilor”), caftering (cafteală şi catering), blocatar (bloc şi locatar); motel intră în aceeaşi categorie, fiind preluat din franceză sau engleză (motor şi hotel); pentru engleză, ar putea fi amintite, dintre cele mai uzitate, smog ( smoke „fum” şi fog „ceaţă”) ori brunch (din breakfast „mic dejun” şi lunch „prânz”; aşadar, o masă luată între cele două); pentru franceză – franglais (français şi anglais), avionique (avion şi electronique), bistronomie (bistro şi gastronomie) etc. Să nu-l uităm nici pe internaţionalul Brexit (Britain şi exit), o creaţie recentă, de asemenea cu circulaţie internaţională, fiind smombie (din smartphone, care denumeşte telefoanele mobile „deştepte” şi zombie = rom. zombi). Prin acest din urmă cuvânt-valiză sunt desemnate, în unele ţări, persoanele dependente de amintitele aparate care, ca pietoni, se concentrează asupra acestora, deplasându-se încet, neatente la ce se întâmplă în jur şi expunându-se riscului de accidente.

    I.NEDELEA

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: