Lut, lemn şi… istorie

Zi superbă de august, deşi luna este pe sfârşite. Doar soarele, care-şi aruncă încă razele cu generozitate, dar şi cu mare lenevie spre pământ, ne vesteşte că ziua a început să se micşoreze. Dar cât este vreme superbă, trebuie să profităm de ea. Iată că şi de data aceasta organizatorii celui de-al XXXVII-lea târg al olarilor de la Rădăuţi, sub titulatura de „Ochi de păun” (ce frumos nume!) au avut noroc de-o vreme superbă în cele trei zile ale târgului. Se vede că se aplică zicala populară „Omul cu inima bună are noroc”.

În colaborare cu Centrul Cultural „Bucovina” şi-au dat mâna, ca întotdeauna, Primăria Rădăuţi, Muzeul Etnografic „Samuil şi Eugenia Ioneţ” şi Casa de Popularizare a manifestării s-a făcut de către partenerii media, la care s-au adăugat şi afişele, precum şi un superb program, sub formă de triptic, bogat ilustrat, conceput şi realizat de Doru Clipa.

Vineri, fix la ora comunicată, delegaţia primăriei, în frunte cu primarul urbei, Nistor Tătar, viceprimarul Bogdan Loghin, şi preşedintele juriului, inginerul Gabriel Fluture, consilieri municipali şi specialişti în etnografie, membri în juriu, au avut o întâlnire cu meşterii participanţi în sala muzeului, în faţa unei expoziţii cu ceramică realizată în zona Bucovinei.

Apoi întreaga delegaţie a trecut pe la fiecare stand, întreţinându-se pe diferite probleme cu meşterii expozanţi. Mi-a plăcut cum s-au prezentat meşterii. Tocmai de aceea, după terminarea acestui tur, am stat de vorbă cu câţiva meşteri olari sau de alte specialităţi, reţinând câte ceva din cele ce mi le-au spus. M-am axat pe meşteri veniţi din afara judeţului nostru sau de dincolo de fruntariile ţării.

De menţionat că întreaga delegaţie a vizitat şi standurile de antichităţi amenajate în parcul de lângă catedrală. Acolo a fost amenajat un târg de antichităţi, cu vânzare, de către Asociaţia „Umani” prin membrii săi.

Tot în parcul central, pe durata celor trei zile ale târgului, sub deviza „Voluntar pentru Rădăuţi” au fost organizate de către „Asociaţia Bofi”, „Centrul Maria Ward”, „Asociaţia „Salvaţi copiii”, Clubul Eco-Montan „Bucovina” şi „Rădăuţiul civic” activităţi în funcţie de specificul asociaţiei. Aşa că vizitatorii au avut de unde alege.

Din cele declarate de către meşterii intervievaţi, am reţinut şi pentru cititori:

„Venim pentru al treilea an consecutiv la acest renumit târg. Ne place foarte mult. Aici ne simţim ca acasă, de fapt chiar suntem pe pământ românesc, pornind de la limbă, port, credinţă, comunicarea între oameni, ospitalitatea românească şi ce mai vreţi. De 15 ani mergem la târgurile la care suntem invitaţi. Am expus la târgurile mari din România, Italia, Rusia şi Belarus. Pe 8 septembrie vă invităm la târgul olarilor de la Nisiporeşti.” (Victoria şi Vitalie Parlui – Basarabia).

„Nu sunt produsele mele. Îl reprezint pe renumitul meşter olar Cornel Şteflea din Hălmagiu-Arad. El n-a putut veni. Are deja 80 de ani. Lucrează din fragedă pruncie, când a fost ucenicul tatălui său. Participă la toate târgurile din zonă: Arad, Timişoara, Baia Mare. Acum rodul muncii sale îl expun în Bucovina istorică. La el au fost delegaţi din 15 ţări.” (Rodica Ardelean).

 „Eu vin aici din data naşterii fiului meu, care este de-o vârstă cu târgul. Băiatul are 16 ani. De-atunci n-am lipsit de la nicio ediţie. Eu ştiu că cine-i om se simt bine oriunde în ţara sa. Particip anual la patru târguri mari: Iaşi, Sibiu, Horezu şi Rădăuţi. N-am timp să merg la toate târgurile. Trebuie şi să lucrez, ca să am ce să expun. De Rusalii sunt acasă. Erau târguri mari şi bune şi-n Oltenia. Dar acum… Sunt mulţumit de cât vând. Revin aici cu plăcere.” (Attilla Sillo – Miercurea Ciuc).

 „Mă duc peste tot unde-s invitată. Am ajuns cunoscută peste tot. La Rădăuţi vin de patru ani, iar colega mea vine de 10 ani. Ea m-a atras în Bucovina, lăudând mult acest târg. M-am convins că este un târg renumit. Confecţionăm ceramică decorativă. Cu noi mai lucrează două fete la pictat şi doi bărbaţi la modelat. Câştigul este neglijabil, pentru că trebuie să vărsăm bani prea mulţi statului. Ar trebui să fim protejaţi de stat, pentru că noi ducem mai departe tradiţia milenară a olăritului.” (Leontina Jianu – Deva).

 „Lucrez ceramică din anul 1980, alături de părinţii mei. Aici, în Bucovina, vin de dinainte de 1989. Nu merg la târguri în străinătate, fiind foarte mulţumit de târgurile din România. Merg la Iaşi, Hurezu, Craiova şi Rădăuţi. Păcat că nu se organizează şi la Suceava. Munca de ceramist este foarte grea, dar câştigurile… (Morton Molnoş – Corund).

La standul doamnei Adriana Blenda-Matei am fost atras de multitudinea de modele şi, mai ales, de culorile de pe obiectele expuse. Când am salutat-o, a ridicat ochii, i-am văzut şi m-am pierdut în imensitatea lor. Mi-a spus zâmbind şăgalnic, dându-şi seama ce am admirat pe lângă obiectele expuse: „Culoarea ochilor mei o transpun pe frumoasele mele vase.” Într-adevăr, pe vase găseşti o mare varietate a albastrului, parc-ar fi cel de Voroneţ. I-am prevestit că va lua un premiu mare, dar la acea dată nu bănuiam că va lua Marele Premiu „Constantin Colibaba”. Am aflat acest lucru de-abia la festivitatea de premiere. Merita, după mine, acest premiu şi pentru diversitatea vaselor confecţionate, nu numai pentru modelele aplicate.

Juriul târgului, format din Bogdan Loghin, viceprimar, Ovidiu Foca, Gabriel Flutur, Alina-Simona Văcărean, Marioara-Mihaela Hrehorciuc şi Lucia Georgescu a hotărât atribuirea Marelui Premiu „Constantin Colibaba”, în valoare de 500 de lei, doamnei Adriana Bledea-Matei.

La secţiunea „Tradiţie” s-au acordat premii în valoare de câte 350 de lei meşterilor: Constantin Mischiu (Horezu); Eusebiu Iacinschi (Botoşani); Morton Molnoş, Sasz Blaziu, Attilla Mathe, Ferens Hegeduş, Sandor Balasz şi Iosef Molno (toţi din Corund), Dumitru Paşcaniuc (Marginea) şi Iurie Cucuietu (Basarabia).

La secţiunea „Creaţie” s-a acordat câte un premiu în valoare de 300 de lei meşterilor: Petru Maxim (Dorohoi); Nicolae Sava (Bistriţa); Szolt Szocsz (Liliceni- Harghita); Gheorghe Martinescu (Marginea); Vitalie Parlui (Basarabia); Serghei Bogopolski (Ucraina) Cătălin Pastovar (Braşov); Attillo Sillo (Miercurea Ciuc); Mihaela Iacinschi (Botoşani), Leontina Jianu (Deva) şi Adrian Bledea (Baia Mare). Restul de meşteri, până la 41, au primit câte o diplomă de participare.

În mod fericit, după cum obişnuiesc organizatorii, târgul ceramiştilor a fost îmbinat cu un târg al meşterilor populari de toate specialităţile. Aşa că, după cum spune românul, „ai găsit aici tot ce ţi-ai dorit”. Am văzut costume populare complete, opinci, curele, chimire, icoane pe sticlă şi pe lemn, ouă închistrite, vase din sticlă, bijuterii din sticlă, felurite obiecte din lemn, jucării, aplice din ipsos, catrinţe, brâie, frânghii, tulpane, podoabe femeieşti… Aşa aş putea spune şi despre sectorul bunătăţi pentru potolirea burţii şi îndulcirea ei, unde-ai găsit tot ce ţi-ai dorit şi la care ai poftit.

 „N-aş putea spune exact la câte ediţii am fost, dar sunt sigură că am participat la toate. Eu mă duc la foarte multe târguri într-un an. În general, la marile târguri la care suntem invitaţi. La unele am stat şi câte o lună, cum a fost cazul la Bucureşti. Spun invitaţi, pentru că eu, de regulă, duc şi obiectele confecţionate de Anca şi Ovidiu, copiii mei, amândoi pictori profesionişti. Eu confecţionez artă populară încă de pe vremea când eram copilă, costume populare complete, chiar şi piese disparate. Ei pictează pe lemn de tei, pe sticlă, pe coji de ouă de prepeliţă, găină, raţă, gâscă şi de struţ. Folosesc materiale de cea mai bună calitate, foiţa de aur fiind de 24 K. Icoanele le pictează în stil bizantin. Acum Ovidiu este plecat la un stagiu în Anglia. Aici avem asigurate condiţii excelente de expunere.” (Maria Galan, Rădăuţi).

La standul alăturat doamnei Galan i-am observat cu surprindere pe doi tineri. Îi cunosc foarte bine, aşa că n-a fost greu să leg un dialog cu ei.

„Suntem pentru prima dată la acest târg. Am venit numai cu produsele realizate de noi: costume populare, piese disparate ale costumului popular, lăicere, scorţuri, păretare, trăistuţe, mai precis tot ce trebuie într-o casă ţărănească, şi nu numai, care se respectă. Totul confecţionăm în atelierul nostru pe care l-am deschis în comuna Arbore, peste drum de vestita biserică a hatmanului Luca Arbure cel Tânăr, fiul lui Luca Arbure cel Bătrân. Suntem mulţumiţi de vizitatorii care se perindă pe la standul nostru, de întrebările care ni se pun, dar şi de cumpărători. (Mihai Hrincescu şi Andrei Vladimir).

Dar la acest târg oamenii s-au mai şi distrat. Organizatorii au avut grijă să invite formaţii şi interpreţi individuali, care au susţinut programe pe scena instalată în piaţa centrală, de regulă după orele 20.

Menţionez faptul foarte lăudabil că în centrul oraşului, mai precis în Piaţa Garoafelor, într-un spaţiu creat special, a fost dezvelit bustul lui Mihai Eminescu, în amintirea datei în care a trecut prin oraş, în drumul său spre marea serbare de la Putna, şi chiar a adăstat la protopopul Mândrilă.

A fost şi o frumoasă festivitate organizată de primărie, în cadrul căreia domnul primar a înmânat „Diploma de aur” cuplurilor care au împlinit 50 de ani de căsătorie. Este un foarte frumos obicei implementat de către primărie de vreo patru ani.

Doi din interpreţii noştri de frunte au susţinut recitaluri de muzică populară. Estre vorba de Călin Brăteanu şi Ionela Popescu. Lor li s-au alăturat Ansamblul Folcloric „Florile Bucovinei” şi invitaţii: taraful „Obcina” şi ansamblurile folclorice Străjăncuţa”, „Vicoveanca”, Dj Dani, Deepside Dejays şi Trupa Taxi. Toate aceste formaţii, cât şi interpreţii individuali au încântat publicul.

În orice caz, cine n-a fost la târg, vânzător, cumpărător sau chiar simplu vizitator va regreta când va citi aceste rânduri. Iar gândul nostru de mulţumire se îndreaptă recunoscător spre colectivul de organizatori, pentru că succesul unui târg se datorează întotdeauna şi celor care l-au organizat.

Text şi foto:

prof. GH. DOLINSKI

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: