Buchiseli. Sintagme „grele” (1)

Greutatea unui concept este dată, în general, de profunzimea ideii exprimate, de cuprinderea reprezentării intelectuale respective, de gradul de interes pe care-l generează. Cu o viaţă îndelungată (cvasi-pereni), prin consacrare în limbajul unui anumit domeniu spiritual, sau efemeri, în cazul realităţilor schimbătoare ori al ipotezelor neconfirmate, termenii conceptuali se dovedesc extrem de folositori în comunicarea dintre cei avizaţi asupra lor, datorită puterii de acoperire, prin mijloace lingvistice economicoase (un cuvânt sau câteva), a unui câmp larg de semnificaţii decodate similar de cei implicaţi.

Asemenea constatări, mai degrabă empirice, ar putea fi argumentate/exemplificate trecând în revistă sintagme conceptuale aflate într-o oarecare vogă în ultimele decenii, care au făcut sau ar putea face parte din bagajul intelectual al celor ce-şi revendică această calitate a propriei personalităţi. În acest sens, supunem atenţiei, mai întâi, o enumerare la întâmplare, pentru reamintire dintr-o listă imensă, a câtorva astfel de unităţi lexicale, pe care cititorii le cunosc bine ori măcar le-au întâlnit în lecturi sau vehiculate de mass-media:

Corectitudine politică (Political Correctness; concept vechi, cu sens înnoit datorită Şcolii de la Frankfurt; generator de excese şi controverse; se referă la strategiile instituţionale de înlocuire a expresiilor şi termenilor din limba curentă care pot jigni minorităţi etnice, de gen, orientare sexuală, religioase, persoanele cu handicap fizic sau psihic, în vârstă, de altă rasă etc.); Societate deschisă (Open Society; teorie lansată de Karl Popper în 1957, Londra); Satul global (Global Village; considerată o idee revoluţionară datorată lui Marchall McLuhan, 1967); Şocul viitorului (ansamblu de idei aparţinând futurologului Alvin Toffler, 1970); Braindrain („scurgere de creiere” sau exportul inteligenţei, care a luat o amploare cu consecinţe incalculabile pentru ţările din Europa de Est, inclusiv pentru România); Sfârşitul istoriei (teorie a sociologului şi politologului american Francis Fukuyama, lansată într-un eseu din 1989 şi dezvoltată în cartea „Sfârşitul istoriei şi ultimul om”, 1991; considerând că nu există o ideologie mai presus decât democraţia liberală, apreciază că, dacă s-a ajuns la aceasta, se sfârşeşte şi istoria în ultima sa etapă din evoluţia omenirii; ulterior profeţiile sale, controversate, au fost nuanţate); Ciocnirea civilizaţiilor (The Clash of Civilizations – este titlul cărţii lui Samuel P. Huntington, 1996, apărută şi ca reacţie la cartea lui Fr. Fukuyama; politologul american consideră că, dacă epoca ideologiilor a apus, lumea s-a întors la o stare marcată de conflicte de ordin cultural şi religios; ipoteza fostului consilier al lui Clinton pare să fie confirmată, între altele, de actualitatea noilor migraţii către Europa); Wishful thinking (expresie englezească frecvent uzitată şi de români pentru a defini o gândire afectată de dorinţe personale; un fel de optimism nerealist; utopia şi iluzia nu-i sunt străine; tradusă uneori prin „gândire deziderativă”, sintagma are printre definiţii, în dicţionarele englezeşti, şi pe aceasta: „credinţă nerealistă că ceva dorit este şi adevărat sau se va îndeplini”)…

Întrerupând enumerarea, care ar rămâne oricum incompletă, ne vom opri (ceva mai pe larg, în acest episod şi în următorul) la alte câteva sintagme „grele”, ceva mai proaspete şi cu circulaţie mai modestă.

  • Lebăda neagră (Black Swan) este conceptul cu baze şi virtuţi metaforice propus de libanezo-americanul Nassim Nicholas Taleb în 2001 şi dezvoltat teoretic într-o carte din 2007 („The Black Swan: The Impact of Highly Improbable”). Universitar, statistician, eseist, Taleb vizează prin această metaforă un eveniment neaşteptat (pentru observator), cu impact major şi cu posibilitate de explicare raţională postfactum. Cele trei caracteristici pe care le atribuie unor astfel de evenimente sunt: raritatea extremă, aflându-se în afara aşteptărilor umane; impactul major; producerea explicaţiilor / justificărilor după ce au avut loc, făcându-le să pară previzibile. Un caz elocvent de „lebădă neagră” ar fi atacurile teroriste din 11 septembrie 2001. Un articol din revista „Lumea” (nr.2/2019; „Aşteptând lebăda neagră. Cum va arăta lumea în 2019?”; preluat din Contributors.ro) oferă o prezentare explicită a teoriei lui Nasiim Taleb, ba chiar şi – paradoxal, fiindcă, „odată ce ne-am gândit la ele, încetează să mai fie lebede negre” – vreo 13 evenimente din 2019 care ar putea fi astfel etichetate metaforic (o criză economică majoră, un război convenţional devastator, o revoluţie a nemulţumiţilor, cu trimitere la „vestele galbene”, destrămarea UE etc.).
  • Democraţia iliberală – noţiune şi, mai ales, opţiune aflate sub semnul controverselor – este cunoscută şi sub denumirile, mai rar uzitate, de democraţie parţială / cu intensitate redusă / vidă / ghidată sau regim hibrid. Expresia a fost lansată în 1997 de politologul american (musulman) Fareed Zakaria în revista „Foreign Affairs” (The Rise of Iliberal Democracy). Analistul propune şi modalităţi de descurajare a fenomenului şi de dezvoltare a democraţiilor liberale (care nu caracterizează neapărat partidele cu o asemenea titulatură), în special prin liberalizarea graduală a societăţilor. Dacă democraţia aşa-numită liberală, de tradiţie occidentală, are drept temeiuri esenţiale principiul majorităţii şi pe cel al constituţionalismului, acordând prioritate „libertăţii indivizilor de a-şi apăra, promova şi menţine drepturile fundamentale” (Lumea nr.4/2019, p. 55), cea iliberală (care alunecă, de fapt, spre o contradicţie între termeni) limitează libertăţile oamenilor, practicile democratice fiind combinate cu cele autocratice, iar naţionalismul, situat în prim-plan. Drept caz ilustrativ actual de democraţie iliberală este prezentat cel din Ungaria, promovat de premierul Viktor Orban, care a făcut din aceasta conceptul central al propriului partid, Fidesz.

    I.NEDELEA

 

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: