Tabără de poveste la Câmpulung Moldovenesc, oraşul de la poalele Rarăului

 Primăria Municipiului Câmpulung Moldovenesc, reprezentată de primarul Mihăiţă Negură, a organizat Tabăra de vară „Educaţie fără frontiere”, în perioada 26 iulie – 28 iulie a.c., în cadrul Festivalului Internaţional de folclor „Întâlniri bucovinene”. Cu sprijinul partenerilor locali – Muzeul „Arta Lemnului”, director, ec. Cristian Mândrilă, Asociaţia Mediatorilor Bucovina – Suceava, jurist Vasile Vargan, Clubul Copiilor Câmpulung Moldovenesc, director Ioan Catargiu, Muzeul Ouălor „Lucia Condrea”, Moldoviţa – proiectul transfrontalier „Educaţie fără frontiere”, iniţiat in noiembrie 2018 de juristul Vasile Vargan, a continuat. Celor trei instituţii de învăţământ partenere – Şcoala Gimnazială „Teodor V. Ştefanelli”, director, prof. Avram Luminiţa Eugenia, Şcoala Medie nr. 10 Roşa, Cernăuţi, director, prof. Alexandru Rusnac, Liceul Teoretic „Mihai Eminescu” Edineţ, director, prof. Natalia Cojocaru – li s-au alăturat şi alţi oaspeţi de seamă: primarul municipiului Edineţ, prof. Constantin Cojocaru, inspector, prof. Angela Moraru, Edineţ, jurnalistul Vasile Răuţ de la Cernăuţi, interpreta Aliona Răuţ Barbalat, membră în Grupul vocal „Fetele din Bucovina”, Cernăuţi, solistul instrumentist Marius Constantin Răuţ din Cernăuţi.

Proiectul transfrontalier „Educaţie fără frontiere” a debutat în anul centenarului Marii Uniri, în noiembrie 2018, printr-un acord de parteneriat încheiat între Şcoala Gimnazială „Teodor V. Ştefanelli”, director, prof. Avram Luminiţa Eugenia, şi Şcoala Medie nr. 10 Roşa, Cernăuţi, director, prof. Alexandru Rusnac, la Cernăuţi, la Şcoala nr. 10. A urmat, în ianuarie 2019, încheierea protocolului de colaborare dintre cele două instituţii de învăţământ, în cadrul Consulatului General al României de la Cernăuţi, în prezenţa consulului general Irina Stănculescu, a consulului Edmond Neagoe, a ministrului consilier Ionel Ivan, a oamenilor de presă Vasile Rău, Nicolae Toma, Vladimir Acatrini, a delegaţiilor celor două şcoli. În martie 2019 s-a încheiat protocolul de colaborare dintre Şcoala Gimnazială „Teodor V. Ştefanelli”, director, prof. Avram Luminiţa Eugenia, şi Liceul Teoretic „Mihai Eminescu” din Edineţ, Republica Moldova, director, prof. Cojocaru Natalia, acord facilitat de Scutaru Eugenia, fostă învăţătoare, şi de Ursachi Djema, coordonatoarea proiectului. În aprilie 2019, sub patronajul Primăriei Câmpulung Moldovenesc şi sub coordonarea primarului Mihăiţă Negură, cu ajutorul referentului Primăriei, Ojog Traian Gabriel, şi a inspectorului de la Centrul de Informare, Axânti Coca Mihaela Nicoleta, s-a semnat Parteneriatul Educaţional Transfrontalier România – Ucraina – Republica Moldova. Partenerii locali care „au semnat” aceasta Unire spirituală, alături de cele trei instituii de învăţământ, au fost Primăria Municipiului Câmpulung Moldovenesc – primar, ing. Mihăiţă Negură, Asociaţia Mediatorilor Bucovina – Suceava – preşedinte, jurist Vasile Vargan, iniţiatorul proiectului, Muzeul „Arta Lemnului” – director, ec. Cristian Mândrilă, Muzeul Etnografic „Ioan Grămadă” – director, scriitorul Ioan Grămadă, Clubul Copiilor, Câmpulung Moldovenesc, director, prof. Ioan Catargiu, Liceul Tehnologic Nr. 1 Câmpulung Moldovenesc – director, prof. Hulubeac Angelica. Echipa de proiect de la şcoala câmpulungeană este formată din director prof. Avram Luminiţa Eugenia, consilier educativ prof. dr. Ţaran Luminţa Reveica, coordonatorul proiectului, prof. Vasiliu Mihaela, prof. Ştefan Petronela, prof. Sbiera Luminţa, prof. Spatariu Cristiana şi, mai nou, prof. Mahu Otilia.

Tabăra de vara „Educaţie fără frontiere” din cadrul Festivalului internaţional de folclor „Întâlniri bucovinene”, din perioada 26 iulie – 28 iulie 2019, condusă de cadrele didactice gazdă, prof. dr. Ţaran Luminiţa (coordonator proiect), prof. Ştefan Petronela, prof. Sbiera Luminiţa, de la Şcoala „Ştefanelli”, şi cu marele ajutor primit de la referentul Primăriei, Ojog Traian Gabriel, şi de la inspectorul de la Centrul de Informare, Axânti Coca Mihaela Nicoleta, a fost un adevărat dialog cultural în care elevi, cadre didactice, ziarişti, oameni de cultură, oficialităţi, artişti s-au bucurat de spectacolul oferit de cele peste 500 de formaţii artistice, de propriul moment artistic, de frumuseţea maiestuoasă a Muntelui Rarău, cu Pietrele Doamnei şi Piatra Şoimului, de „Arta Condrea” din cadrul Muzeului Ouălor de la Moldoviţa, de Mănăstirea Moldoviţa, altfel spus, de Ocolul Câmpulungului Moldovenesc.

A treizecea oară au sunat buciumele, vestind întâlnirile bucovinenilor…

26 iulie 2019 – o zi în care soarele, râvnit de atâtea zile, tronează iscoditor pe cerul abia dezmorţit din beţia norilor…

Câmpulung Moldovenesc, ca un adevărat ţinut al bucovinenilor de pretutindeni, şi-a deschis porţile primenite de istorie pentru a-şi întâmpina oaspeţii cu merindea veşnică a tradiţiei, păstrate în ungherele prezentului.

Părtaşi la zestrea bucovineană, musafirii din cadrul celor două delegaţii, găzduiţi de Clubul Copiilor din Câmpulung Moldovenesc prin bunăvoinţa directorului Ioan Catargiu, şi-au îndreptat paşii înspre centrul oraşului, unde marea de oameni aştepta, cu mic cu mare, parada formaţiilor participante la Festivalul internaţional de folclor „Întâlniri bucovinene”, a XXX-a ediţie.

Soarele strălucea pe cer şi în inimile celor prezenţi, prinzându-se sfios în dansurile obârşiilor.

Delegaţiile participante la tabăra de vară, formate din cadrele didactice de la Şcoala Medie nr. 10 Roşa, Cernăuţi, Aliona Fediuc, Cristina Ciagoreanu, Ina Ungurian, Cristina Coşman şi elevii Vadim Ursuliak, Diana Verenka, Anna Ostafi, Maksym Fediuk, Iuliana Cojocaru, Anastasia Cerchez, Alexandra Ursuliac, Alexandru Budz, jurnalistul Vasile Răuţ, preşedintele Societăţii „Golgota” a românilor din Ucraina, Aliona Răuţ Barbalat, interpretă în cadrul grupului vocal „Fetele din Bucovina”, Marius Constantin Răuţ, solist instrumentist (saxofon), Eugen Cebotari, Angela Moraru, inspector, specialist principal la Direcţia Educaţie Edineţ, Constantin Cojocaru, primarul municipiului Edineţ, Natalia Cojocaru, directorul Liceului Teoretic „Mihai Eminescu” Edineţ, Svetlana Dociu, director adjunct pentru învăţământul primar de la Liceului Teoretic „Mihai Eminescu” Edineţ, au trăit o zi cât o viaţă în care folclorul a fost ridicat la rang de blazon al dialogului intercultural.

La apusul tainic al unei zile de poveste, când faptul zilei se îngâna cu împăciuirea nopţii, „Balul bucovinenilor”, desfăşurat la „Grădina mariajelor”, patronată de Nuşa Nisioi, i-a poftit pe cei cu inima română să se prindă în hora străbună, să-şi descarce sufletul prea plin de îngâmfarea cotidiană şi să-şi dea bineţe unul altuia, scriindu-se, astfel, o nouă poveste în memoria colectivă a unui neam regăsit.

În puterea nopţii, când luna păşise grijulie dinspre miazănoapte înspre zori de zi, lăutele au adormit, legănate de timpul îmblânzit, lăsând loc glasului nestins al istoriei.

Rarăul ne-a dezvăluit comorile ascunse de istorie…

27 iulie 2019 – sărbătoare de trecere a anotimpului, „Pinitili călătorul” (când „se călătoreşte vara”), dar vara s-a lăsat descoperită încă, şi la 1650 altitudine, dincolo de graniţele imaginare ale vremelniciei…

Dimineaţa de foc al lui Pintilie se cuibărise liniştită în foişorul din curte unde oaspeţii se bucurau de bucatele tradiţionale oferite de Nuşa Nisioi – bucate oferite, de altfel, de Doamna Nuşa pe tot parcursul celor trei zile de poveste.

Răcoarea revărsatului de zi îmbujora feţele tuturor, prevestind, parcă, mireasma Rarăului ce urma să fie cucerit înspre după-amiază…

Scena Festivalului trona stingheră şi semeaţă, presărând emoţie în inimile elevilor de la Cernăuţi şi Edineţ, precum şi în sufletul solistului instrumentist Marius Constantin Răuţ. Iată că, în sfârşit, scena s-a mai îmblânzit, după ce gazdele au deschis o nouă zi de sărbătoare a cântului şi jocului tradiţional, iar tinerii au dăruit Câmpulungului fărâme din lada de zestre a Bucovinei de dincolo…

Drumul spre Rarău a fost un adevărat fir al Ariadnei de care ne-am legat toţi pentru a dezlega labirintul misterios al muntelui care ne ademenea de departe cu semeţia orbitoare a Pietrelor Doamnei, dar şi cu agerimea iscoditoare a păsării de piatră, Piatra Şoimului.

De sus, de pe Piatra Şoimului, crestele, alinate de cer, ne călăuzeau privirile înspre nostalgia începuturilor. Ploaia ne pândea cu ochi fioroşi de nori răzvrătiţi şi, din când în când, lumina întunecată a zilei era destrămată de fulger. Doar trei picături ne-au atins feţele, tocmai pentru a simţi mai bine îmbrăţişarea muntelui, apoi, furioasă, ploaia s-a retras în matca orizontului, eliberând soarele din captivitatea norilor.

Înspre seară, oraşul de la Poalele Rarăului ne-a întâmpinat cu un alt fel de foc sacru, focul de artificii.

De la simbolistica arhetipală a oului tradiţional, „Arta Condrea”, la pactul dintre arta bizantină şi gotică de la Mănăstirea Moldoviţa

28 iulie 2019 – zi de duminică împlinită de vară când sufletul, primenit a sărbătoare, se împărtăşeşte din artă ca din ofranda de netăgăduit a timpului…

Soarele încă nu reuşise să ne mângâie feţele, încă visânde şi brăzdate de tăria nopţii, când am străbătut Obcina Feredeului, prin Pasul Trei Movile, înspre un alt urcuş spiritual, al artelor întrupate în sacrul trăirilor.

La Muzeul Ouălor „Lucia Condrea”, soarele ne-a întâmpinat, cuibărit pe un ştergar tradiţional, sub forma colacului ritualic din care ne-am înfruptat, înveşnicindu-ne vremelnicia.

Cele trei generaţii de creatori ai veşniciei pe imensitatea alburie a oului „muncit”, Lucia Condrea şi soţul, Traian Condrea, fiica, Otilia Mahu, şi soţul, Victor Mahu, şi fiicele familiei Mahu, respectiv nepoatele familiei Condrea, Ioana şi Iustina, ne-au transformat în artişti ai momentului unic de făurire a artei.

Cuprinşi de neliniştea artei abia născânde, cu rugăciunea pe buzele sufletului, ne-am îndreptat spre Mănăstirea Moldoviţa. Aici ne-am odihnit mintea şi inima de truda efemerului şi a părelniciei, eliberându-ne de povara neîmblânzită a timpului.

Seara de duminică suna a despărţire, dar Ion Paladi, prin cânt, şi formaţia „Arcanul”, de la Fundu Moldovei, prin joc, ne-au unit ritualic, desferecând încă o pecete a Bucovinei regăsite prin cultură.

Prof. dr. LUMINIŢA REVEICA ŢARAN

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: