Peste 1000 de credincioşi au participat, duminică, la Sf. Liturghie oficiată de PS Episcop Datev Hagopian, Întâistătător al Arhiepiscopiei Armene din România, la Mănăstirea Hagigadar, cu prilejul sărbătorii Adormirea Maicii Domnului.
La slujbă au asistat şi preşedintele Uniunii Armenilor din România, Varujan Vosganian, deputatul comunităţii armene, Varujan Pambuccian, primarul Sucevei, Ion Lungu.
Cu prilejul hramului a fost adusă, la Mănăstirea Hagigadar, racla cu moaştele Sfântului Ioan Botezătorul de la Catedrala Arhiepiscopală din Bucureşti, spre bucuria celor care îşi caută împlinirea dorinţelor în acest locaş de închinăciune.
După slujbă, credincioşii au fost binecuvântaţi, PS Datev Hagopian rostind, în limba armeană, o rugăciune pentru sănătatea celor prezenţi, iar apoi preoţii au împărţit credincioşilor struguri binecuvântaţi.
Conform tradiţiei, numeroşi credincioşi au urcat în genunchi dealul pe care se află biserica Hagigadar, după care au participat la Sfânta Liturghie, oficiată de PS Datev Hagopian, împreună cu un sobor de preoţi.
În timpul urcuşului, credincioşii aprind lumânări în locuri special amenajate şi se roagă pentru împlinirea dorinţei. Ajunşi lângă biserică, o înconjoară de trei ori, tot în genunchi. După fiecare ocol, se opresc şi se roagă…
După Sfânta Liturghie, cei prezenţi au fost invitaţi la o agapă creştină unde s-au servit mâncăruri specific armeneşti, cum sunt „supa de urechiuşe” şi tradiţionalul pilaf cu carne de vită.
Aproape 100 de pelerini din Galaţi, Constanţa, Bucureşti, Braşov, Suceava au ajutat la prepararea „urechiuşelor”.
Ecaterina Biholaru participă de foarte mulţi ani la prepararea mâncărurilor cu specific armenesc, precum supa de urechiuşe şi tradiţionalul pilaf cu carne de vită, ce sunt servite pelerinilor după oficierea Sfintei Liturghii, la agapa creştină.
Ea a spus că a învăţat să gătească aceste bucate înainte de a se căsători, de la mătuşa sa armeancă, care i-a fost naşă de cununie.
Femeia a explicat că hurutul se prepară din mai multe legume şi zarzavaturi, iar aceste ingrediente se toacă mărunt, apoi se fierb în laptele bătut, care se pune la prins cu o săptămână înainte. „Hurutul se fierbe până ajunge la consistenţa unei mămăligi, apoi se lasă la uscat două-trei săptămâni şi, înainte de a fi adăugat în supă, se rade prin răzătoare” a explicat Ecaterina Biholaru, precizând că după ce se fierbe carnea de vită, în zeama rămasă se adaugă hurutul, iar apoi urechiuşele. Ea a mai spus că urechiuşele se fac din aluat de tăieţei, sunt umplute cu carne de vită şi se fierb separat, se clătesc cu apă, apoi se adaugă puţin ulei, pentru a nu se prinde una de alta.
„Pe lângă urechiuşe, în supă se adaugă şi smântână, după gust”, a subliniat Ecaterina Biholaru, care a adăugat că în acest an aproximativ 100 de pelerini din Galaţi, Constanţa, Bucureşti, Braşov, Suceava au ajutat la prepararea urechiuşelor.
În judeţul nostru se află singurele mănăstiri armeneşti din afara Armeniei din toată Europa, respectiv Zamca şi Hagigadar, iar la Hagigadar ajung şi creştini care nu fac parte din comunitatea armeană.
Tradiţia de a se urca dealul în genunchi s-a păstrat şi se practică doar la mănăstirile Necula şi Hagigadar. (N.B.)
Comentarii