DAR şi HAR

La vremea secerişului, vrednicul lucrător pe ogorul credinţei şi răposatul întru Domnul părintele Ilie Ilisei revine în atenţia cititorilor şi a credincioşilor prin ediţia revăzută şi adăugită a cărţii Osteneli sacerdotale, Princeps Edit, 2009. Şi cum iubirea de părinţi e sfântă, înţelegem de ce, după zece ani, cu binecuvântarea ÎPS Teofan, mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, cu îndemnul prietenesc al PS Timotei Prahoveanul şi adânca simţire filială a lui Grigore Ilisei, la editura Doxologia, Iaşi, 2019, s-a retipărit cartea preotului Ilie Ilisei – omagiu la împlinirea a o sută cinci ani de la naştere. Caracterul luminos al cărţii sporeşte prin câteva noi intervenţii de suflet ale preoţilor Adrian Dulgheriu, Gabriel Hlade, Tudorel Neculau, ale doamnelor – profesoara Ecaterina Ilisei, soţia scriitorului, dragul meu Grig, Elena Aioanei, preşedinta S.O.N.F.R. şi mamă a PS Timotei, conferenţiar universitar dr. Maria Stătescu şi artistul plastic Gabrel Baban, a cărui lucrare Biserica din Fălticenii Vechi e reprodusă pe coperta actualei ediţii. Şi a altor nenumăraţi cunoscători ai ostenelii întru Domnul.

Pentru sensibilul scriitor, cartea s-a transformat în rugăciune, reconciliind înlăuntru cu în afară, încât glasul părintelui Ilie se aude distinct şi răspicat în omilii, transmiţându-ne şi credinţă din credinţa sa. Şuvoiul curge în suflet cu simţul măsurii, cu un tumult zăgăzuit de natură etico-religioasă. Universul cărţii este compus din trăiri autentice, însoţite de un halou de lumină, miresme duhovniceşti şi lăcrimare a inimii. Dragostea filială învie, reînvie, recapitulează, raportează, citează din cuvântul de învăţătură, din teza de licenţă în teologie, din aducerile aminte ale celor care l-au cunoscut – academicieni, feţe bisericeşti, artişti, învăţători şi profesori, doctori, ingineri, epitropi, enoriaşi, rude şi vecini. ”Biserica a fost casa lui dintâi… S-a dăruit neobosit misiunii… A chivernisit fiecare bănuţ ca să zidească aşezământul Domnului punând podoabă nouă celor două biserici la Poiana Mărului şi Fălticenii Vechi… Un slujitor cu sufletul şi fără de arginţi”. 

Memorie-confesiune printre gene, surprinzând lumina lăuntrică a unui suflet făclie, chintesenţă a omenescului. ”Am simţit dureros nevoia de a mai sta de vorbă cu dânsul”. Şuvoiul curge din suflet cu o tristeţe luminoasă. Absenţa îl readuce şi îl face şi mai prezent, transmiţând o stare harică în domul din cer. Cu un cald palpit aromit cu tămâie şi aduceri aminte, cartea este o grădină a răgazului, un spaţiu binecuvântat în care tatăl cu vocaţie de ziditor al valorilor creştine şi-a imprimat efigia în Pâraiele de la Mălini, Suha şi Poiana Mărului curgând limpede ori învolburat spre Lămăşeni sau Mănăstioara, înveşnicindu-se la Fălticeni în lumina apelor ce în unduire imaginează o inimă desenată pe cer.

Urcuşul duhovnicesc cere implicare, sacrificiu, credinţă şi responsabilitate. Vox animae reconstituie crâmpeie din viaţa Păstorului de suflete ce a înscris în bornele existenţei două târnosiri ale Casei lui Dumnezeu: 1942 – sfinţirea bisericii din Poiana Mărului în prezenţa PS mitropolit Irineu şi 1977 – sfinţirea bisericii Fălticenii Vechi în prezenţa PS mitropolit Teoctist. Şi alături familia: perzvitera Nadejda cea de toată nădejdea, fiul, credincioşii, rugăciunea către Cel de Sus.

Depărtările apropie. În zilele sfârşitului de iulie, Grigore Ilisei ni l-a readus în amintire acasă – în cimitirul de la Oprişeni, la mormântul ajustat de un mare meşter din Vama, resfinţit în ziua de Sânt’ Ilie – precum şi în biserica Fălticenii Vechi – unde a fost evocat cu căldură şi emoţie filială. Admirabil sentiment al iubirii surprins printre gene cu dar şi har, rod al unei alte osteneli sacerdotale ce grăieşte perpetuând amintirea.

Duhul părintelui era prezent în soborul de preoţi şi în mulţimea credincioşilor ce-i aduceau omagiu în timp şi peste timp. Părintele paroh Ilie ne zâmbea sub cerul fierbinte de iulie ţinând într-o mână Cartea Sfântă, iar în cealaltă Osteneli sacerdotale, aducându-ne alinare, pace şi împăcare în suflete.

Apoi s-a ridicat spre lumină în dangăt de clopot pentru veşnică odihnă şi pomenire.

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: