„Sărbătoare la Izvoare”

Prima ediţie a manifestării „Sărbătoare la Izvoare” s-a desfăşurat sâmbătă, 3 august, în comuna Izvoarele Sucevei, ocazie cu care a fost inaugurat noul sediu al Căminului Cultural, s-a lansat monografia „Izvoarele Sucevei – o comună din munţii Bucovinei”, ediţia a II-a, realizată de regretatul profesor Ion Aflorei şi s-a desfăşurat „Balul gospodarilor”.

Manifestările au fost organizate de Primăria şi Consiliul Local al comunei Izvoarele Sucevei, în parteneriat cu filiala judeţeană Suceava a Uniunii Ucrainenilor din România, printre invitaţi numărându-se preşedintele CJ Suceava Gheorghe Flutur, senatorul Daniel Cadariu, deputaţii Angelica Fădor şi Nicolae Miroslav Petreţchi (deputatul minorităţii ucrainene şi preşedintele Uniunii Ucrainenilor din România – UUR), preşedintele filialei Suceava a UUR, Ilie Sauciuc, preşedintele filialei Iaşi a UUR şi vicepreşedinte UUR, Victor Hrihorciuc, precum şi alţi membri ai comitetului judeţean a UUR, dar şi primari ai localităţilor învecinate şi alte oficialităţi locale şi judeţene.

O nouă clădire destinată activităţilor culturale

La Izvoarele Sucevei, o aşezare întemeiată în secolul al XVIII-lea de huţuli veniţi din Pocuţia, oamenii încă mai practică vechile îndeletniciri ale huţulilor, cum ar fi prelucrarea osului, obţinerea culorilor naturale din plante pentru vopsitul lânii, torsul şi ţesutul, încondeierea ouălor, şi păstrează nealterate dansurile şi cântecele huţule. Când ai ceva preţios trebuie să arăţi şi altora, dar să şi păstrezi într-un loc aparte, astfel se spune în partea locului, iar aşa se face că Primăria şi Consiliul Local au înţeles că un cămin cultural modernizat şi dotat corespunzător era foarte util comunităţii. Noul sediu s-a realizat din fonduri de la bugetul local.

Slujba de sfinţire a clădirii destinate activităţilor culturale organizate în localitatea de la graniţa cu Ucraina, imobil care a avut parte de ample lucrări de reabilitare şi modernizare, atât la exterior, cât şi la interior, de dotări cu echipamente moderne, de lucrări de alimentare cu apă potabilă şi canalizare, a fost oficiată de un sobor de preoţi.

Monografia comunei, o carte de aur pentru… tinerii pe care nu-i mai interesează cuibul părintesc

În ediţia a II-a a monografiei „Izvoarele Sucevei – o comună din munţii Bucovinei”, lansată, cu ocazia inaugurării căminului, se vorbeşte despre aşezare, dar şi despre viaţa spirituală a huţulilor din aceste locuri, despre primele locaşuri de cult şi despre preoţii parohi, autorul menţionându-l şi pe preotul de la Şipotele Sucevei, Iraclie Porumbescu, tatăl cunoscutului compozitor Ciprian Porumbescu. Aşa cum a precizat prof. Pavel Aionesa, autorul a lăsat moştenire satului o carte de aur, pentru iniţiaţi şi neiniţiaţi, pentru bătrâni, dar mai ales pentru tinerii pe care nu-i mai interesează cuibul părintesc. Şi doar când ei înşişi vor coborî muntele vieţii, poate doar atunci se vor regăsi în paginile monografiei Izvoarelor…

„Dl prof. Ion Aflorei a lăsat satului moştenire evoluţia acestei aşezări de legendă, strânsă în monografia «Izvoarele Sucevei — o comună din munţii Bucovinei». Pare a fi o lucrare completă, dar întotdeauna mai e ceva de adăugat. Însă, cu siguranţă, este o lucrare complexă, construită prin strădaniile multor ani de muncă, de studiu şi cercetare geografică în primul rând, dar nu numai. Lucrarea se dezvoltă pe un cadru geografic amplu şi extrem de bine închegat, care pentru specialiştii în domeniu (geografi, istorici şi economişti) reprezintă o comoară de date şi de idei, un punct de plecare, un izvor, ca înseşi izvoarele Sucevei.

Pe lângă tainele naturii, ilustrul autor i-a cercetat pe oamenii muntelui, pe huţulii vremelnici şi veşnici, născuţi, hrăniţi şi crescuţi cu darurile munţilor. Prin ei, prin oameni, domnul profesor a cunoscut muntele şi a descifrat tainele lui. Dacă prin consideraţiile istorico-geografice şi economice autorul prezintă la propriu oamenii şi activităţile lor, prin consideraţiile etnografice domnul profesor merge la sufletul omului. Prof. Aflorei a şters cu mâneca praful uitării aşezat peste gospodăria ţărănească tradiţională (el însuşi şi-a construit o casă bucovineană tradiţională) şi a scos la iveală locuinţe vechi, seculare, monocelulare. A vorbit întotdeauna cu respect şi cu nostalgie despre laviţă, blidar, cuptor, fund de mămăligă, furcă de tors, război de ţesut, vârtelniţă, chişiţă, draniţă şi multe altele, astăzi, obiecte de muzeu” a precizat prof. Pavel Aionesa.

Tradiţiile, obiceiurile şi superstiţiile huţulilor

Prof. Ion Aflorei se apropie atât de mult de oameni, încât orice activitate descrisă în monografie a fost obţinută de la vârstnicii satului („Odoare de-nrămat în cui”), prin povestirile acestora. Spre satisfacţia şi în semn de preţuire pentru cei lângă care a trăit şi care la rândul lor l-au apreciat şi respectat, aflăm că regretatul profesor utilizează şi termenii huţuli, remarcă portul popular huţul, astăzi mult românizat, dar nu uită să aducă în prim-plan fotografii vechi, cu elemente specifice.

„Vorbeşte despre tradiţiile, obiceiurile şi superstiţiile huţulilor legate de sărbătorile de peste an, despre mâncărurile tradiţionale şi gustul cuceritor al acestora. Pe toate le descrie cu lux de amănunte, fiind puternic impresionat.

Prof. Ion Aflorei vorbeşte cu evlavie despre viaţa spirituală a huţulilor din Izvoarele Sucevei, despre primele locaşuri de cult şi despre preoţii parohi, menţionându-l pe Iraclie Porumbescu, tatăl lui Ciprian Porumbescu, preot la Şipotele Sucevei înainte de a se muta, în 1872, la Stupca. Autorul descrie cele opt biserici şi zece capele de pe cuprinsul comunei, amintind şi de «Capela dintr-un pin», printre ai cărui ctitori se numără, fără a-şi aroga vreun merit.

Şcoala rămâne izvorul de cunoştinţe şi de educaţie, iar truditorii ei dascăli – «Călăuzitorii spre lumină» sunt menţionaţi cu dragoste şi respect. Astăzi, şcoala din comună, în semn de preţuire, îi poartă numele – Şcoala Gimnazială «Ion Aflorei» Izvoarele Sucevei.

Acesta a fost Ion Aflorei, cel care a scris mult şi cu folos, mai ales despre şi pentru oamenii dintre Obcini” a precizat prof. Pavel Aionesa.

Spectacol al minorităţii ucrainene din judeţul Suceava

Tot pentru a marca un nou început în căminul modernizat a fost organizată prima ediţie a spectacolului folcloric „Sărbătoare la Izvoare”, în care au evoluat membrii Grupului vocal-instrumental „Izvoraşul”, din localitate, îndrumat de pr. Petru Valentin Ardelean, grupuri şi ansambluri ale minorităţii ucrainene din judeţ, soliştii Andreea Haisan, Oana Tomoioagă, Alexandru Brădăţan şi invitata specială, solista Laura Lavric. Iar pentru că aici trăiesc mulţi ucraineni, contribuţia filialei judeţene a Uniunii Ucrainenilor din România este importantă în realizarea unor astfel de manifestări, astfel că o sărbătoare a oamenilor iubitori de frumos nu se putea încheia decât cu un bal al gospodarilor la care ţinuta obligatorie a fost costumul popular.

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: