Reuşite, proiecte, nostalgii, la sfârşit de iulie, la Vama

În luna lui Cuptor nu prea ne-a zâmbit soarele, totuşi regretăm că a trecut aşa de repede. Se călătoreşte vara, spun bătrânii. Nu prea o lăsăm să plece fără să tragem linie sub lista acţiunilor şi trăirilor noastre din această lună, să ne bucurăm că avem ce aduna. Mulţumit, ca un profesor ai cărui elevi se implică în proiectele propuse, Ioan Mugurel Sasu, preşedintele executiv al cenaclului „Nectarie” din Vama, deschide lista reuşitelor cu apariţia unui nou număr al revistei „Surâsul Bucovinei” (2/21 iulie 2019), unul mai consistent şi chiar mai reuşit decât altele. Cu 69 de semnături, multe prestigioase, cu poezie, proză, cronică de carte, semnale editoriale, cu coperte frumoase şi simbolice pentru preţuirea costumului popular, cu un editorial care atrage serios atenţia asupra a ceea ce ar trebui să fie poezia azi (părere de cititor asumată de I.M. Sasu), acest număr al revistei merită atenţia cititorilor. Mai adăugăm două premii pentru poezie la Festivalul de literatură de la Geoagiu (subsemnata, premiul „Ion Budai Deleanu”, I.M. Sasu, premiul al III-lea), prezenţa în presă prin cronica unor lansări de carte la Vatra Dornei, Gura Humorului, Câmpulung (aici la „Prăvălia de cărţi – Lumiere”), cu cronică de carte semnată de Ioan Ţicalo şi Luminiţa Ignea (autoarea recentei plachete de poezie „Nisipul din clepsidra albastră”, subsemnata mulţumeşte şi pe această cale pentru aprecieri), anunţul că extraordinarele reuşite editoriale „Enciclopedia Bucovinei” de Emil Satco şi Alis Niculică şi „Priveşte şi încearcă să vezi” de Doina Cernica, vor fi prezentate şi la apropiatul festival „Umor fără frontiere în Ţara de Sus”. Din nou, multe invitaţii pentru participarea la festivaluri literare sosite pe adresa cenaclului din ţară (Rm. Vâlcea, Timişoara, Vaslui).

Trei tinere talentate, surorile Doina – voce, Teodora şi Lavinia Florescu – chitară, ne-au încântat cu un moment muzical, avanpremieră la festival. Istoricul Ion Cernat şi col. (r.) Ioan Abutnăriţei au ales să vorbească despre un moment istoric prea puţin cunoscut şi comentat: făurirea României Mari nu s-a încheiat la 1 Decembrie 1918. Armata română a continuat să lupte pentru acest ideal. În Primul Război Mondial şi-au dat viaţa cca 750.000 de oameni, pentru a ne apăra dreptul istoric de a avea o patrie unită. Pe 3 august 1919, armata română a ajuns la Budapesta, pentru a contracara pericolul ca forţele bolşevice maghiare să pună stăpânire pe centrul Europei.

Ion Grămadă ne-a reamintit că era Ziua Prieteniei, dedicând acestui frumos sentiment uman un poem propriu şi câteva citate celebre. Un reuşit şi sensibil „Portret de măicuţă” a prezentat scriitoarea Anica Facina (maica Olimpiada, de la o mănăstire din Vrancea), iar un portret literar al reginei Maria a realizat Jenica Romanică. Gheorghe Solcan a vorbit despre „Puterea cuvântului” şi, în registru umoristic, a susţinut „Catrene cu ecou”. Radu Stancu s-a arătat bucuros de a fi găsit o „enciclopedie a înţelepciunii” structurată pe perioade istorice şi s-a autoironizat printr-un catren. La Câmpulung s-a desfăşurat o tabără de vară pentru 30 de elevi români din Roşa (suburbie a Cernăuţiului) şi liceeni din Edineţ, Republica Moldova. Despre reuşita acestui proiect transfrontalier, despre sprijinul primit din partea Primăriei Câmpulung şi al colaboratorilor, a relatat cu satisfacţie prof. dr. Luminiţa Ţaran, unul dintre coordonatorii proiectului. A fost un prilej de a reaminti cu câtă veneraţie îl cinstesc fraţii basarabeni pe Ştefan cel Mare (observaţie întărită recent prin participarea la un eveniment petrecut la Căuşeni) şi a dedica marelui domnitor un poem propriu. Simion Tudurean, cunoscut umorist, a zugrăvit, prin trei poeme, realităţi posibile: spovedania unui primar, o poveste vânătorească, despre o aşa-zisă prietenie. Cu trei poeme cu tematică diferită (satiră, de dragoste, meditaţie despre timp), ne-a reţinut atenţia poetul Traian Nistiriuc, iar Steluţa Morari a recitat, cu patos, o definiţie personală a poeziei. Prozatorul Marian Călinescu a relatat o luptă a omului cu vipera, proza sa fiind impregnată de poezie şi excelente descrieri de natură, reamintindu-ne că la sfârşitul lui iulie „Vara se uită peste umăr”. Surpriza a venit în final de la Costel Simirea, care a reiterat aprecierile sale la adresa activităţii cenaclului, a luat o chitară şi ne-a delectat cu compoziţii muzicale pe versuri proprii: de dragoste, catrene dedicate unor colegi (Gh. Solcan, Ioan Abutnăriţei, Luminiţa Ignea, Ion Grămadă, cu „ameninţarea” că nu va fi uitat niciunul), dar şi cu un autoportret satiric. O voce bună, despre care nimeni nu ştia!

A fost o întâlnire reconfortantă; asemenea momente întăresc prietenia şi spiritul de colaborare în cadrul cenaclului!

Foto: I.M. SASU

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

SUMARUL EDIȚIEI