Muzeul de Artă „Ion Irimescu” din Fălticeni

41 de lucrări, „într-o situaţie incertă”; 250 de lucrări, neinventariate

Muzeul de Artă „Ion Irimescu”

„Un articol tendenţios”, apărut recent în presa centrală, care „mai mult a dezinformat”, l-a determinat pe managerul Muzeului de Artă „Ion Irimescu” din Fălticeni, Teodor Brădăţanu, să organizeze o conferinţă de presă la sediul instituţiei. Acesta a declarat că situaţia este de fapt alta, şi anume „momentan, muzeul are nişte probleme de ordin juridic, probleme care sunt pe cale de rezolvare şi trebuie să facă menţiuni referitoare la testamente, actul de donaţie şi patrimoniul muzeului”. „Pentru o activitate muzeală normală este nevoie să schimbăm anumite restricţii din testament, un muzeu care nu are voie să facă expoziţii în alte locuri este un muzeu condamnat”.

La aceasta se adaugă o atmosferă tensionată între manager şi o parte dintre angajaţii muzeului, care se va rezolva, conform spuselor celor două părţi, în justiţie.

Poliţie, parchet, dosar penal

În funcţie de la începutul anului 2017, managerul Teodor Brădăţanu a declarat că problemele au început să apară în momentul în care i s-a cerut, de către fosta direcţiune, să se facă o predare-primire scriptică, spunând „că aşa se face”, lucru pe care l-a refuzat. „Nu exista o gestiune a patrimoniului cultural mobil descărcată pe conservator, angajat al muzeului. Am încercat să facem această descărcare de gestiune, ea a refuzat, în mod pertinent, pentru că nu intrase în depozitele muzeului şi a cerut o reinventariere a bunurilor culturale din muzeu.”

Teodor Brădăţanu

Urmarea a fost solicitarea, către ordonatorul principal de credite, a unei expertize, care a început în martie 2017, îngreunată de faptul că în registrul-inventar nu existau anumite informaţii. Îngreunată şi de faptul că din muzeu lipseau mai multe documente, pe care fosta conducere „le mai aducea, din când în când, din afară”, deşi muzeul avea în acel moment angajat arhivist, expertiza a relevat că din muzeu lipsesc documente şi lucrări, 71 mai exact. Şi dacă 30 dintre acestea au fost identificate la muzee din Fălticeni, 41 se află „într-o situaţie incertă”. Pentru acestea, a precizat Teodor Brădăţanu, „am primit justificări scrise bazate pe copii de acte”. „Aceste justificări sunt un fel de note explicative ale unor foşti şi actuali angajaţi, din care ar reieşi că unele lucrări au fost retrase de însuşi maestrul, altele s-ar afla la diverse muzee din ţară, date înainte de 1989, iar unele ar fi fost distruse la Revoluţie. (…) Problema este că nu s-a operat în inventar, conform procedurilor în vigoare, şi acum nu am fi avut aceste lipsuri”. Teodor Brădăţanu a subliniat că a scris instituţiilor care ar fi primit lucrările şi a solicitat informaţii, dar până acum nu a primit niciun răspuns. „Nu am putut şi nu aş fi avut această posibilitate legală doar pe baza acestor justificări să accept situaţia dată”, a declarat managerul, adăugând că, tot în 2017, au fost verificaţi, pentru prima oară în istoria muzeului, de Curtea de Conturi, care a cerut, printre altele, alcătuirea unui nou registru analitic al bunurilor culturale ale Muzeului de Artă „Ion Irimescu”. Fiind necesar un proces-verbal de la Poliţie, urmarea a fost că au fost începute cercetări penale de către Poliţia Fălticeni, s-a deschis un dosar penal la Parchetul Fălticeni, iar acum dosarul este în lucru la Serviciul de Investigaţii Criminale. „Nu aveam cum să intervin altfel, din punct de vedere legal, asupra situaţiei inventariale”, a conchis Teodor Brădăţan.

Cinci lucrări trecute în inventarul public al statului

Un aspect important, legat de articolul menţionat, a fost cel legat de centenarul maestrului Ion Irimescu, din 2003, şi anume trecerea în inventarul public al statului, printr-o hotărâre de guvern din 2007, a cinci lucrări „care nu existau”. „Atunci a fost făcut un contract de Ministerul Culturii, la care era implicat şi muzeul, prin care trebuia să se transpună în material definitiv 15 lucrări irimesciene. Din acestea 15, au venit la muzeu doar zece, conform contractului, şi cinci altfel” a spus Teodor Brădăţanu. „Această proastă abordare a contractului, după cum am înţeles de la minister, din partea Muzeului de Artă, a dus la un efect ieşit din comun şi nu unul pozitiv: în 2007 să fie o hotărâre de guvern, nr.148, prin care au fost trecute în inventarul bunurilor statului cinci lucrări care nu existau. În 2017 am aflat şi eu despre acest lucru. S-a găsit o cale de rezolvare şi a început demersul, terminat în 2018, prin care cele cinci lucrări să fie turnate în material definitiv, cu acordul Ministerului Culturii şi cu al legatarilor testamentari, acord obţinut de la aceştia cu ajutorul fostei conduceri, fostul director fiind unul dintre legatari şi care era implicat cu răspundere în acest contract care nu a fost dus la bun sfârşit” a spus managerul. „Ulterior, mi-a fost adus la cunoştinţă, într-un mod mai puţin plăcut, faptul că s-au scos din muzeu lucrări, împotriva voinţei stipulate de maestrul Ion Irimescu în actul de donaţie.”

250 de lucrări neinventariate

Managerul a mai arătat că, la începutul anului 2017, în depozitul muzeului s-au identificat 250 de lucrări neinventariate, „dintre care 150 de mare valoare”, lucrări care au fost trecute în inventarul muzeului şi care, dacă nu erau inventariate potrivit legii, puteau să dispară fără ca cineva să poate fi tras la răspundere. Nu erau doar ale lui Ion Irimescu, ci şi ale altor artişti care l-au vizitat de-a lungul timpului, respectiv lucrări de grafică şi picturi de Hatmanu, Hârlescu, Băeşu. Lucrările nu aveau acte de provenienţă, a spus Brădăţanu, precizând că anul trecut i s-a adus un act de donaţie, datat în 2018, „în funcţie de listele pe care le avem noi, pentru că aveam nevoie de documentaţie”, de la Fundaţia Culturală „Ion Irimescu”.

Teodor Brădăţanu a explicat că toate aceste nereguli datează de pe vremea când instituţia de cultură era condusă de fostul director, Gheorghe Dăscălescu.

„Lucrurile sunt destul de complicate”

„Lucrurile au devenit tot mai complicate din 2018, după ce am fost explicit faţă de anumiţi angajaţi şi foşti angajaţi că nu pot aborda decât legal preluarea gestiunii”, a spus managerul muzeului fălticenean, care a adăugat că angajaţi din familia fostului director au început să aibă o atitudine ostilă la adresa sa. „Nu era datoria mea să fac acest lucru, cu atât mai mult cu cât muzeul avea angajaţi care aveau în fişa postului gestionarea patrimoniului muzeal. Faptul că aceştia – şi vorbim de patru funcţii, două de conservator, o funcţie de restaurator care îşi avea obiectul principal al muncii în depozit – nu au avut câţiva ani acces în depozit şi totuşi au luat salarii, rămâne discutabil şi de competenţa organelor abilitate. Un alt angajat ar fi trebuit să aibă arhivă şi nu a avut. (…) Nu am putut să-mi asum, după cum mi s-a sugerat, o aşa-zisă cutumă a muzeului” a spus Brădăţanu. „Recent, mi-a fost adus la cunoştinţă că nu am reuşit să mă adaptez Muzeului Irimescu. Îmi pare rău, nu pot spune decât că, atâta timp cât mă voi afla la conducerea acestei instituţii, voi încerca, atât cât îmi stă în putinţă, să duc muzeul pe un făgaş legal, să dezvolt activităţile acestuia şi să-l aliniem la viaţa muzeală actuală. Faptul că anumite clauze din anumite acte se pare că au valoare caducă rămâne pe viitor de clarificat de către instanţele de judecată.”

Trei angajaţi nu recunosc autoritatea managerului

Marius Dascalescu

Acum sunt trei – fiul, nora şi nepoata –, dar au fost patru angajaţi care fac parte din familia fostului director şi care se declară persecutaţi de conducerea instituţiei. Doi dintre aceştia – muzeograful Marius Dăscălescu şi custodele Elena Timofte – au fost prezenţi la conferinţa de presă şi au întrerupt de multe ori expunerea managerului, deşi acesta le-a solicitat în repetate rânduri să îşi vadă de îndatoririle de serviciu, ei aflându-se, ni s-a precizat, în timpul programului de lucru. Susţinând că sunt hărţuiţi de manager, cei doi au spus că toată activitatea muzeului din perioada anterioară s-a desfăşurat legal, afirmând că sunt gata să prezinte dovezi pentru a-şi proba afirmaţiile. „Dumneavoastră vă prefaceţi că respectaţi legea. Eu am dovezi că nu este aşa şi că faceţi lucruri nelegale. (…) Noi trei avem cel puţin zece avertismente date în două sau trei luni. Nu avem ce face. Ne perturbă programul de funcţionare al muzeului prin fapte abuzive, prin note interne. Sunt multe aspecte de spus. Sunt chestiuni care se vor lămuri în instanţă” a declarat Marius Dăscălescu, declarând că sunt procese pe rolul instanţelor de judecată.

Întrebat de ce, din punctul său de vedere, situaţia este tensionată, Teodor Brădăţanu a răspuns că „s-au creat nişte obişnuinţe care, raportate la legislaţia în vigoare, sunt inacceptabile pentru o instituţie publică şi că unii dintre ei nu vor să îşi facă treaba. (…) Problema aşa-zisei comunicări deficitare constă tocmai în faptul că nu se cunoaşte legislaţia, nu se cunoaşte Regulamentul de Ordine Interioară, iar oamenii doresc să funcţioneze după nişte cutume ale muzeului, nişte tradiţii, iar eu nu pot accepta acest lucru, pentru că, ulterior, ar trebui să răspund pentru inactivitatea lor”.

„Fundaţia Culturală «Ion Irimescu» a lezat drepturile muzeului”, la fel şi fosta direcţiune, potrivit actualului manager

Întrebat despre banii primiţi de la Fundaţia Culturală „Ion Irimescu”, managerul Teodor Brădăţan a declarat că anul acesta a reuşit să facă rost „de nişte acte, în copii legalizate”, din care reiese că „muzeul are nişte drepturi”. Înfiinţată în 2003, „fundaţia are scopuri bine definite”, între ele transpunerea în material definitiv, bronz sau marmură, a unor opere irimesciene, apoi plata taxelor ICOM (asociaţie muzeală internaţională), care ar ajuta mult la promovarea muzeului. Banii ar fi trebuit să provină de la cele două depozite de 500 de milioane de lei vechi, donaţi fundaţiei de maestru, mai exact, din dobânda primită pentru aceştia. Nu s-a încasat niciun ban, Teodor Brădăţan declarând că fosta direcţiune nu s-a implicat pentru a proteja interesele muzeului. „Dacă muzeul nu a primit niciun beneficiu este vorba de nişte drepturi lezate şi mă întreb de ce.”

Tot dintr-o copie – de data asta a unui testament al Magdalenei Hîrlescu, fiica şi ultima urmaşă a pictorului Dimitrie Hîrlescu – a aflat despre posibilitatea ca muzeul să fi primit 30 ha de pământ, împreună cu mai multe bunuri culturale, „pe care să le folosească în beneficiul propriu, dar cu destinaţii clare”, între altele acordarea unei burse unui student la arte plastice. „Nu pot să spun că fosta direcţiune nu ar fi avut cunoştinţă despre acel testament, vă spun doar că există un proces-verbal din 2002 prin care o parte din acesta a fost executată” a declarat managerul. Despre pământ nu ştie nimic.

La întrebarea dacă va demisiona, Teodor Brădăţanu a răspuns că i se pare injust. „Demisia este un act unilateral, iar atunci când sunt constrâns este o situaţia inacceptabilă. Sunt preot, cred că adevărul şi dreptatea aduc după sine pacea, altfel nu se poate. Pentru a scoate la lumină adevărul din această situaţie este nevoie de intervenţia anumitor instituţii ale statului. Nu plec pentru că în momentul acesta ar fi un final deschis” a spus acesta. „Nu veneam dacă ştiam că un milion şi jumătate de euro, adică 6 milioane de lei, nu au fost trecuţi în contabilitate, până în 2017, deşi Legea Contabilităţii este una din 1961. Nu pot înţelege cum a funcţionat muzeul acesta.”

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: