Şcolile româneşti din Ucraina dispar una după alta

Manifestarea cu prilejul a 100 de ani de la Marea Unire la Scoala Populara de Arta si
Civilizatie Româneasca „Ciprian Porumbescu” din Cernauti

Recent, în Ucraina a intrat în vigoare legea cu privire la asigurarea funcţionării limbii ucrainene ca limbă de stat.

Pe lângă multiplele prevederi ale aceste legi, din ea a fost exclus aliniatul: „Statutul limbii ucrainene ca limbă de stat nu poate să fie un temei pentru încălcarea drepturilor lingvistice sau ale necesităţilor lingvistice ale persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale”. Acest articol, de mare importanţă pentru românii din Ucraina, este considerat de autorii proiectul de lege fiind unul inutil şi speculativ.

În acest context, încercăm să ne închipuim soarta limbii române din provinciile istorice româneşti aflate acum în componenţa Ucrainei, bazându-ne pe dinamica numărului populaţiei şi şcolilor de limbă română din nordul Bucovinei şi sudul Basarabiei.

Conform ultimului recensământ din Ucraina, care a avut loc în 2001, pe teritoriul statului vecin locuiau 258.600 cetăţeni declaraţi moldoveni şi 151.000 cetăţeni declaraţi români. Potrivit aceluiaşi recensământ, 181.124 de oameni au declarat că limba lor maternă e „moldoveneasca”, iar 138.522 că limba lor maternă e româna.

Dincolo de dimensiunea propagandistică, ce stă la baza diviziunii moldovean/român, la începutul mileniului în Ucraina locuiau aproximativ 400.000 de români şi peste 300.000 de vorbitori de limba română.

Dacă e să vorbim geografic, aproape toţi românii din Bugeac s-au declarat „moldoveni” (123.000), iar în nordul Bucovinei 114.000 s-au declarat români (12,5%) şi 67.000 (7,3%) – „moldoveni”.

Următorul recensământ în Ucraina este anunţat pentru anul 2020. Până atunci, Biroul de Statistică ucrainean susţine că, în prezent, în nordul Bucovinei există aproximativ 5% populaţie de etnie română, la care se adaugă 2% cetăţeni declaraţi „moldoveni”.

În ceea ce priveşte numărul de şcoli româneşti, în 2009 existau 92 de şcoli cu predare în română în care studiau 22.000 de elevi, în 2018 – 68 şcoli cu circa 15.000 de elevi.

Asta în condiţiile în care, în 2017, ministrul de externe ucrainean Pavel Klimkin asigura parlamentarii români că nicio şcoală cu predare în română nu va fi închisă.

Mai mult, şcolile cu predare în română sunt criticate în presa ucraineană, din motiv că 70% dintre absolvenţii lor nu pot susţine examenele de absolvire la limba ucraineană.

În sudul Basarabiei sau Bugeac (Cetatea Albă şi Chilia) situaţia pare a fi cea mai gravă. Acolo au mai rămas doar două şcoli cu predare în limba română, una la Barta şi alta la Borisăuca, cu menţiunea că cea din urmă ar urma să fie ucrainizată în scurt timp. În 2018 însă, în această regiune existau patru şcoli româneşti, iar în 1991 – 21.

De notat e că în această regiune s-a accentuat separarea identitară între români şi moldoveni, astfel încât majoritatea românilor din Bugeac se declară „moldoveni“, iar limba de predare a şcolilor româneşti este „moldoveneasca“.

Potrivit istoricului George Damian, manualele folosite pentru predarea limbii „moldoveneşti“ în regiune erau făcute cu sprijinul Universităţii din Tiraspol, Transnistria. Doar un exemplu din aceste manuale: Mihai Eminescu este proclamat scriitor „moldovean“, iar elevilor li se cere să îl compare cu scriitorul „român“ Ion Luca Caragiale.

Până vor apărea ştirile despre închiderea ultimilor şcoli româneşti din Ucraina sau până vom afla cifrele recensământului ucrainean din 2020, să amintim articolul 7 din Constituţia României: „Statul sprijină întărirea legăturilor cu românii din afara frontierelor ţării şi acţionează pentru păstrarea, dezvoltarea şi exprimarea identităţii lor etnice, culturale, lingvistice şi religioase, cu respectarea legislaţiei statului ai cărui cetăţeni sunt.” (N.B.)

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: