Vecinii din ultima linie a satului

De la nasol la mişto ! (4)

Politica electorală a rromilor din România este practic inexistentă. În virtutea Constituţiei, ce oferă câte un loc de reprezentare în Parlamentul României fiecărei minorităţi naţionale (19 recunoscute oficial), rromii s-au mulţumit să beneficieze doar de această măsură, adică să aibă un deputat în fiecare exerciţiu parlamentar, în pofida faptului că ei sunt (conform estimărilor) cea mai numeroasă minoritate din România.

 Probabil a venit momentul ca rromii să-şi restructureze din temelie reprezentarea politică; şi nu mă refer la persoane, ci la ambiţii. Cum ar fi dacă cei care îi reprezintă pe rromi şi-ar propune să fie cei ce generează politica României privitoare la minorităţile naţionale? Să-şi constituie grup parlamentar, să-şi folosească potenţialul în direcţia unei strategii ancorate în realitate, să genereze resurse acolo unde lipsesc, să gândească pe termen mediu şi lung nu doar ca etnici rromi, ci şi ca cetăţeni români? Cum ar fi dacă cetăţenii români, indiferent de etnia lor, ar vota aşa cum le dictează conştiinţa, nu „despotismul bulibaşei” (aşa cum era identificat liderul comunităţilor într-un document din anii ’70 al Partidului Comunist Român)? Şi cum ar fi ca organizaţiile rromilor să-şi dorească mai mult prin propriile forţe? Cum ar fi dacă politica nasoală, coruptă, obedientă s-ar transforma într-un participativă, coerentă, una mişto! Căci, apropo de imagine şi de forţe proprii, comparativ cu oricare alt stat, România are cel mai mare număr de absolvenţi de universitate din rândul rromilor şi un mare număr de rromi invizibili, cum este marele campion Ştefan Rusu, cel care şi-a declarat şi asumat recent originea etnică. Emanciparea rromilor, enunţată imediat după dezrobire, amintită ulterior de marii intelectuali români şi rromi, va fi un proces finalizat odată cu modernizarea comunităţilor de rromi şi cu o gândire politică matură în această privinţă, aşa cum indica şi sociologul rrom Nicolae Gheorghe, cel căruia îi datorăm modesta existenţă a mişcării rromilor contemporană cu noi. El a debutat în limitele timpului său, noi trebuie să ne raportăm la realităţile contemporane, pentru a redefini politica rromilor, cu şi despre rromi. (Va urma)

 LUCIAN DIMITRIU

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: