Perechea euro/leu a avut o evoluţie mai agitată, influenţată în principal de factorii externi.
Moneda unică a revenit peste pragul de 4,73, maximul de 4,7356 lei fiind atins la jumătatea perioadei, iar la finalul ei media a fost stabilită la 4,7245 lei, după ce în cursul nopţii de joi euro a scăzut pe pieţele internaţionale până la 4,707 lei.
Ultima şedinţă a săptămânii s-a deschis la 4,717 lei. După atingerea unui maxim de 4,728 lei, piaţa s-a închis la 4,724 lei.
Atrage atenţia un recent sondaj realizat de Reuters, din care rezultă că euro ar putea atinge până la sfârşitul anului viitor un maxim de 4,81 lei, evoluţie datorată politicilor fiscale imprevizibile şi dezechilibrelor economice tot mai mari, care au condus la creşterea deficitului de cont curent şi al bugetului de stat.
Reamintim că în sondajul din luna mai realizat în rândul analiştilor grupaţi în cadrul CFA România, valoarea medie a anticipaţiilor pentru orizontul de 6 luni a fost de 4,7911 lei/euro, iar pentru cel de 12 luni, de 4,8384 lei/euro. În schimb, sondajul Reuters anticipează aprecierea forintului maghiar cu circa 0,8%, a zlotului polonez cu jumătate de punct procentual în timp ce coroana cehească va fi stabilă.
Cursul dolarului american a început intervalul cu un minim de 4,1804 dar l-a încheiat la 4,1951 lei, într-o şedinţă în care cotaţiile au fluctuat în culoarul 4,176 – 4,215 lei.
Moneda elveţiană a fluctuat pe pieţele internaţionale în culoarul 1,111 – 1,116 franci/euro, în creştere faţă de săptămâna precedentă, iar media s-a mişcat între 4,2411 – 4,2569 lei, cea de la finalul perioadei fiind stabilită la 4,2485 lei.
Aprecierea monedei americane a redus plasamentele în active considerate „sigure”, iar uncia de aur a revenit sub pragul de 1.400 dolari, în timp ce pe piaţa locală preţul gramului de aur a urcat de la 190,4751 la 190,7588 lei. La jumătatea intervalului a fost atins maximul ultimilor aproape şapte ani de 192,3192 lei.
Banca centrală a decis, în contextul stabilizării ratei anuale a inflaţiei la 4,1%, să menţină rata dobânzii de politică monetară la 2,50% pe an. Semnalul dat de BNR s-a reflectat în scăderea indicilor ROBOR.
Cel la 3 luni, utilizat la calcularea dobânzilor la majoritatea creditelor în lei, a coborât la finalul perioadei de la 3,21 la 3,18%, cel mai scăzut nivel din ultimele 3 luni şi jumătate. Indicele la 6 luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, de la 3,36 la 3,34%, minimul ultimelor 3 luni. Indicele ROBOR la 9 luni, calculat în funcţie de rata dobânzii plătite la creditele atrase de băncile comerciale de la alte bănci, a stagnat la 3,47%, iar cel la 12 luni a coborât de la 3,53 la 3,52%.
Indicele de Referinţă pentru Creditele acordate Consumatorilor (IRRC), care se va aplica până la sfârşitul lui septembrie, fost stabilit de banca centrală la 2,63%, în creştere faţă de trimestrul anterior, când acesta a fost de 2,36%. IRCC se calculează ca medie aritmetică a ratelor de dobândă zilnice ale tranzacţiilor interbancare dintr-un trimestru al anului.
Perechea euro/dolar a avut o evoluţie descendentă, tranzacţiile de la sfârşitul perioadei realizându-se între 1,1207 şi 1,1288, pieţele americane închizându-se la 1,1223 dolari.
Plasamentele în dolari au crescut după ce Departamentul american al Muncii a anunţat crearea în iunie a 224.000 noi locuri de muncă, mult peste anticipările pieţei. Pe de altă parte, economia Germaniei, cea mai puternică din UE, dă semne clare de încetinire, după ce comenzile industriale s-au redus cu 2,2% în mai, iar BCE a semnalizat eventualitatea unei reduceri a dobânzii sale cheie, dar şi redeschiderea programului său de relaxare cantitativă.
Bitcoin se situa la sfârşitul perioadei în jurul pragului de 11.000 dolari analiştii văzând suportul la 9.600 – 9.800 dolari.
Analiza cuprinde perioada 1-5 iulie 2019.
Comentarii