Primim

Salvaţi urgent Biserica Mănăstioara de la Udeşti!

Comuna Udeşti este o comună mare în ceea ce priveşte numărul de sate, formată din satele Chilişeni, Luncuşoara, Mănăstioara, Plăvălari, Poieni-Suceava, Racova, Reuseni, Ruşii-Mănăstioara, Securiceni, Ştirbăţ şi Udeşti (reşedinţa) şi un cătun numit Mănăstioara, cătun înconjurat de o pădure de fagi şi carpeni. Este bine poziţionată pe harta judeţului Suceava, centrul comunei aflându-se la o distanţă de 16 km de municipiul Suceava.

Este, în opinia mea, printre cele mai frumoase zone ale judeţului, o zonă liniştită, de refacere spirituală, plină de farmec şi strălucire, fiind străjuită de dealuri domoale, cu multă verdeaţă, pomi fructiferi, astfel că rămâne în memoria oricui o vizitează.

Iată ce scria scriitorul Eusebiu Camilar, originar din Udeşti, în „Cartea de piatră” şi „Nopţi udeştene”: „Mi-au călăuzit paşii întoarcerea în timp cu nostalgie, spre locuri pline de istorie, speranţe, farmecul şi parfumul florilor în peisajul multisecular al zonelor de atracţie mioritică. În fiecare dimineaţă, cum mă scol, mă uit afară şi văd Oadeciul ca pe un monument luminos”. Udeştiul, cu împrejurimile sale, este binecuvântat de Dumnezeu, cu pământ al liniştii, al relaxării, care te face sa uiţi de problemele cotidiene. În aceste locuri minunate sunt zone încărcate de evenimente istorice neexploatate până acum. Puţini ştiu, spre exemplu, că, pe vremea ocupaţiei austriece, un drum foarte cunoscut astăzi, Udeşti – Mereşti – Pleşeşti, în lungime de 6 km şi asfaltat din păcate doar pe o lungime de 2 km, are în apropiere pădurea de lângă cătunul Mănăstioara, iar aici biserica-monument istoric construită din bârnele unui stejar în care s-a ascuns Ştefan cel Mare în timp ce era urmărit de oştenii lui Petru Aron, fratele tatălui său, Bogdan al II-lea. Mulţi dintre europeni se lăudau cu castelele lor construite de lorzi şi de principi, în vremea când domnitorul nostru era pavăză şi scut bătrânului continent! Dar pentru ca Ştefan cel Mare să-i poată fi scut şi pavăză, „atletul creştinătăţii”, cum a fost numit de Papa de la Roma al vremurilor sale, a fost nevoie de acel stejar, transformat într-o bisericuţă, după părerea mea, unicat în toată Europa. Ea a fost ridicată de voievod drept mulţumire lui Dumnezeu care l-a scăpat în vremuri de restrişte.

Biserica din lemn de la Mănăstioara este construită din bârne de stejar, acoperită cu tablă; acoperişul are două streşini după modelul bisericilor de lemn din nordul Carpaţilor, pereţii din bârne sunt placaţi cu scânduri vopsite. Legenda spune că, urmărit de oştenii lui Petru Aron, Ştefan cel Mare se ascunde într-un stejar stufos aflat în pădurea de la Mănăstioara. Tatăl său, Bogdan al II-lea, tocmai fusese ucis în apropiere de acele locuri, la Reuseni, în 15 octombrie 1451, la o nuntă boierească, unde fusese invitat împreună cu viitorul domn al Moldovei. Hăituit de oştenii propriului său unchi, Ştefan cel Mare îşi găseşte refugiul în acest stejar şi reuşeşte să scape de Petru Aron, însă tatăl său nu a scăpat de uzurpator, sfârşind prin a fi decapitat. Mai târziu, în semn de mulţumire şi omagiu, marele domnitor al Moldovei avea să ridice chiar din lemnul acestui stejar o biserică, cu bârne prinse în cuie de lemn, înconjurată cu un brâu din lemnul, sculptat, al aceluiaşi stejar.

În momentul de faţă, biserica de la Mănăstioara, declarată monument istoric, se află într-un grad mare de degradare, iar din cauza neglijenţei s-a înclinat pe o parte. Încă din vara anului 2016, constatând pericolul de prăbuşire a acestui locaş de cult, împreună cu un grup de cetăţeni inimoşi şi interesaţi de trecutul acestor ţinuturi am făcut un apel cetăţenesc la organele judeţene, respectiv la domnul preşedinte al CJ Gheorghe Flutur, înregistrat cu nr. 16563 din 25.07.2016, prin care am solicitat sprijinul său pentru repararea de urgenţa a acestui monument istoric, locaş de cult. Nu s-a primit niciun răspuns la acest demers, astfel că am mai făcut un asemenea apel cetăţenesc semnat de cetăţenii inimoşi din Udeşti şi Bosanci la Direcţia pentru Cultură a judeţului Suceava, apel înregistrat cu nr. 126 din 31.07.2016, prin care am solicitat implicare în rezolvarea acestei probleme. Nu am primit, de asemenea, niciun răspuns. Mai mult, arhitectul Viorel Blanaru, de la Cultură, ne-a sugerat că ar fi bine ca bisericuţa de la Mănăstioara să fie dărâmată şi mutată lângă Mănăstirea Putna, fiindcă acolo este şi mormântul lui Ştefan cel Mare. Am auzit însă că preotul de la Putna a dat asigurări că în locul bisericii de la Mănăstioara se va construi o biserică nouă, din fondurile lor. Dar vestea că biserica ar putea fi mutată i-a supărat foarte tare pe localnici; apelurile cetăţenilor de la Udeşti şi Bosanci au apărut şi în coloanele cotidienelor „Monitorul” şi „Crai nou” în data de 25.07.2016.

Trebuie spus că ultima ctitorie a lui Ştefan cel Mare a fost biserica de la Reuseni, locul unde a fost decapitat tatăl său, Bogdan al II-lea. Ea a fost finalizată de fiul lui Ştefan cel Mare, Bogdan al III-lea, în septembrie 1504, întrucât Ştefan a murit pe 2 iulie 1504. Şi această biserică este în reparaţie de ani buni, dar lucrările stagnează din cauza lipsei de fonduri. Din iniţiativa lui Gheorghe Flutur, preşedintele Consiliului Judeţean, a fost lansat în anul 2017 „Programul Ştefanian”, ce cuprinde proiecte care privesc traseele voievodului Ştefan cel Mare în Ţara de Sus a Moldovei. Nimic nu s-a spus despre biserica de la Mănăstioara-Udeşti şi despre ultima ctitorie a voievodului de la Reuseni. Oare de ce? Ce interese sunt în joc?

Practic, „Programul Ştefanian” trebuia să înceapă cu aceste locaşuri de cult-monumente istorice. Este trist, dar adevărat că aceste zone nu sunt luate în calcul, deşi fac şi ele parte din harta judeţului. Mai trebuie spus că, la iniţiativa Primăriei Udeşti, a primarului şi a consilierilor, împreună cu fostul primar şi al consilierilor de la Bosanci, s-a făcut o asociere pentru construirea a 10 km de drum modernizat; 5 km reveneau celor din Udeşti şi 5 km celor din Bosanci, până la biserica din Mănăstioara. Asocierea a fost aprobată la Judecătoria Suceava, însă la venirea noului primar ALDE de la Bosanci, cu încăpăţânare şi dezinteres, acesta a renunţat la asociere pe motiv că nu este o prioritate. Prin construirea celor 10 km de drum s-au pierdut circa 5 milioane de euro, fonduri europene.

Legenda mai spune că tatăl lui Ştefan cel Mare, Bogdan al II-lea, ar fi fost înmormântat în cimitirul de la Securiceni, ce se află aproape de biserica din Reuseni. Interes reprezintă clopotul bisericii de la Mănăstioara, ce poartă inscripţii din vremea marelui voievod.

Fac din nou un apel de conştiinţă către organele locale, primarul de la Udeşti împreună cu parohul bisericii Plăvălari, care să clarifice situaţia terenului unde este amplasată biserica, pentru a fi intabulată. Şi mai solicit preşedintelui Consiliului Judeţean să se implice împreună cu specialişti în acest domeniu pentru a repara fără întârziere locaşul de cult-monument istoric de la Mănăstioara. Dacă s-ar moderniza drumul de circa 4 km până la biserică, zona ar fi vizitată de mulţi turişti din ţară şi din străinătate.

În vara anului 2017 am însoţit un grup de istorici veniţi tocmai din Franţa, istorici care se interesau de bisericile şi monumentele din lemn. Au rămas impresionaţi de biserica de la Mănăstioara, dar au criticat felul în care aceasta se prezintă. Chiar în acea zi, am găsit la biserică şi un grup de moldoveni din Basarabia…

CONSTANTIN MORARU,

fiu al comunei Udeşti

Print Friendly, PDF & Email

Un comentariu

  1. Miron N says:

    Primarul de Bosanci, un incompetent interesat doar de afacerile proprii sa prospere. Un habarnist arogant si răzbunător pe cei care nu i se supun prostiilor din capul lui pătrat. Se bazează pe banii lui negrii pe care-i spală usor, usor comparând tot ce se vinde in Bosanci fara acte sau prin intermediari.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: