Noi „schisme” primejdioase în Ucraina

 După nici jumătate de an de la înfiinţarea Bisericii Ortodoxe a Ucrainei / BOU (condusă de mitropolitul Epifanie), pe baza tomosului acordat de Patriarhia Constantinopolului în ianuarie a.c. şi organizarea, în decembrie 2018, a unui Sinod extins cu participarea înalţilor ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Ucrainene – Patriarhia Kievului (patriarh Filaret) şi ai Bisericii Ortodoxe Autocefale Ucrainene (episcopul Macarie), clericii ucraineni generează noi răscoale şi divorţuri care împiedică din nou procesul mitic de “unificare” a bisericilor ortodoxe din Ucraina.

La 20 iunie a.c., fostul patriarh al Bisericii Ortodoxe Ucrainene – Patriarhia Kievului, Filaret (actualmente Patriarh Onorific al Bisericii Ortodoxe a Ucrainei), a denunţat oficial noua Biserică Ortodoxă a Ucrainei, a retras sprijinul acordat acesteia şi a restabilit, pe baza unui Sinod “kievean” la care au participat clerici apropiaţi acestuia, Biserica Ortodoxă Ucraineană – Mitropolia Kievului, anulând decizia de desfiinţare a acestei Biserici (decizie adoptată în decembrie 2018). Patriarhul Filaret a precizat în acest context că tomosul primit de Biserica Ortodoxă a Ucrainei este inacceptabil (acesta ar statua relaţii de dependenţă a BOU de Patriarhia Constantinopolului) şi l-a acuzat pe Întâistătătorul acestei Biserici, mitropolitul Epifanie, că nu şi-a respectat angajamentele prin care a obţinut sprijinul clericilor Bisericii Ortodoxe Ucrainene – Patriarhia Kievului (patriarh Filaret) pentru înfiinţarea noii Biserici. Totodată, patriarhul Filaret a declarat că Biserica Ortodoxă Ucraineană – Patriarhia Kievului nu este desfiinţată nici de jure nici de facto, întrucât parcursul legislativ intern privind desfiinţarea acestei Biserici nu se va fi finalizat încă.

Practic, prin decizii ale acestui Sinod, la 20 iunie a.c. a fost restabilită astfel Biserica Ortodoxă Ucraineană – Patriarhia Kievului şi a fost reconfirmat/ reales în fruntea acesteia patriarhul Filaret.

Potrivit presei româneşti din Ucraina („Libertatea Cuvîntului”), „Patriarhul onorific Filaret a convocat joi (20 iunie a.c.) la Kiev Sinodul local al Patriarhiei Kievului, în cadrul căruia s-a luat decizia de a se restabili Biserica Ortodoxă Ucraineană (Patriarhia Kievului), structură bisericească ce ar fi trebuit să se dizolve în Biserica Ortodoxă Autocefală a Ucrainei, recunoscută de Patriarhia Ecumenică de la Constantinopol şi condusă de Mitropolitul Epifanie. În special sinodul Patriarhiei Kievului a anulat decizia Sinodului unificator, al Ortodoxiei din Ucraina, care a avut loc la 15 decembrie 2018 în catedrala Sfânta Sofia din Kiev. Adepţii patriarhului Filaret susţin că nu a existat un Sinod al Patriarhiei Kievului, ci o simplă colectare de semnături pentru rezoluţia Sinodului local. „În Ucraina vor exista astfel trei biserici ortodoxe – Biserica Ortodoxă Ucraineană subordonată Patriarhiei de la Moscova, Biserica Ortodoxă Ucraineană care a primit tomosul cu privire la autocefalie, însă rămâne în subordinea Patriarhiei Constantinopolului… şi totodată va continua să funcţioneze şi Biserica Ortodoxă Ucraineană Independentă”, a subliniat Filaret. Anterior, Filaret a declarat că decizia privind încetarea activităţii BOU (PK) nu a fost depusă la organele juridice competente, prin urmare, Patriarhia Kievului continuă să existe.

Potrivit experţilor ucraineni, între Filaret şi Epifanie s-au amplificat, în ultimele luni, divergenţele şi animozităţile care au condus, în ianuarie 2019, la excluderea de la conducerea noii Biserici a fostului patriarh Filaret. Încă din luna mai a.c. patriarhul Filaret a precizat public că Biserica Ortodoxă Ucraineană – Patriarhia Kievului continuă să existe şi de jure şi de facto, iar el va fi rămas astfel patriarh în funcţie. Neînţelegerile dintre cei doi clerici au condus într-un final la oficializarea „divorţului religios” dintre aceştia, inclusiv a celui dintre structurile religioase controlate de ei. Alegerile prezidenţiale din martie 2019, care au condus la schimbarea preşedintelui Ucrainei şi la reducerea influenţei lui Petro Poroşenko asupra noii Biserici Ortodoxe a Ucrainei (pe care în dese rânduri a numit-o „creaţie proprie”), a facilitat actualul „divorţ religios”.

În replică la acţiunile patriarhului Filaret, marţi, mitropolitul Epifanie a convocat un Sinod al Bisericii Ortodoxe a Ucrainei/ BOU, care a adoptat o serie de decizii punitive privindu-l pe patriarhul Filaret şi pe clericii apropiaţi acestuia. Reuniunea sinodală a avut loc în casa mitropolitului Epifanie, care se află pe teritoriul Bisericii Sfânta Sofia din Kiev. La reuniune au participat 10 dintre cei 12 membri ai Sinodului. Au lipsit patriarhul onorific Filaret (care este unul dintre cei trei membri permanenţi ai Sinodului BOU) şi arhiepiscopul Serghei al Doneţkului.

Sinodul de marţi al BOU a adoptat următoarele decizii: toate bisericile/ hramurile şi mănăstirile care aparţin Patriarhiei Kievului (condusă de Filaret) vor fi transferate şi vor trece sub jurisdicţia directă a Bisericii Ortodoxe ucrainene / BOU (întrucât „patriarhul onorific Filaret a încălcat termenele prevăzute privind crearea eparhiei Kievului în cadrul BOU”); au fost excluşi din componenţa episcopatului BOU înalţii prelaţi Iosif, mitropolit de Belgorod, şi episcopul Petru (Moscaleov), vicar al Eparhiei Belgorod; Sinodul a declarat nule şi fără efect juridic şi canonic deciziile patriarhului onorific Filaret adoptate în cadrul adunării de la 20 iunie 2019, întrucât “persoanele convocate de acesta la reuniune nu au avut competenţele de a adopta decizii” în numele BOU; i-a fost retras patriarhului onorific Filaret dreptul de a conduce eparhia Kievului; totodată, s-a decis menţinerea acestuia în componenţa Sinodului BOU (unde este lipsit de capacitatea de a controla ceilalţi membri ai Sinodului, fideli lui Epifanie), respectiv în componenţa episcopatului BOU – potrivit deciziei Sinodului BOU, acestuia „i-au fost retrase drepturile şi obligaţiile canonice legate de conducerea eparhiei Kievului”.

Sinodul BOU a reiterat poziţia anterioară potrivit căreia Biserica Ortodoxă Ucraineană – Patriarhia Kievului nu mai există d.p.d.v. juridic şi canonic încă de la 30 ianuarie 2019.

Recentul conflict schismatic din Ucraina poate avea consecinţe canonice şi juridice directe şi indirecte. Este de aşteptat ca presiunile BOU (şi ale administraţiilor locale apropiate acestei Biserici) asupra bisericilor care aparţin Bisericii Ortodoxe Ucrainene – Patriarhia Moscovei (presiuni cu scopul trecerii acestora în compunerea BOU) să slăbească în intensitate (deşi, paradoxal, în regiunea Cernăuţi aceste presiuni s-au reactivat recent); se confirmă că “armonia” şi „unitatea” Bisericilor Ortodoxe din Ucraina sunt departe de a se consolida; tendinţele de rebeliune schismatică se vor accentua şi în perioada următoare; practic, situaţia religioasă din Ucraina indică acelaşi nivel de pulverizare ca şi cea anterioară creării noii Biserici Ortodoxe a Ucrainei (decembrie 2018, ianuarie 2019); se confirmă justeţea abordărilor precaute faţă de noua Biserică Ortodoxă a Ucrainei din partea celorlalte Biserici Ortodoxe naţionale (în marea lor majoritate, acestea au cerut noii BOU să obţină nivelul de coeziune şi unitate necesar pregătirii recunoaşterii pe plan extern a acestei Biserici). Noua situaţie confirmă implicit justeţea poziţionării corecte a Bisericii Ortodoxe Române faţă de noua BOU care a primit tomosul de autocefalie din partea Patriarhiei Ecumenice.

Actuala revenire la „schemele schismatice” anterioare momentului acordării tomosului de către Patriarhia Constantinopolului confirmă şi incapacitatea Patriarhiei ecumenice de a crea coeziuni canonice în Ucraina. Tomosul Constantinopolului pare acum a fi fost “mărul otrăvit” care a semănat discordie în Ucraina, creând efectul contrar celui anticipat.

Perspectivele sunt sumbre – este de aşteptat ca schismele actuale să se agraveze şi să se cronicizeze / „instituţionalizeze” în timp.

Noul preşedinte al Ucrainei, care a fost ales la putere în aprilie a.c. pe baza aşteptărilor heterogene ale populaţiei ţării, se confruntă astfel din ce în ce mai clar cu discordii şi disfuncţii care vor deveni din ce în ce mai turbulente, în plan religios şi nu numai. Unii experţi ucraineni apreciază că este nevoie de exercitarea unei preşedinţii de tip „ecumenic”, care să împace viziuni şi aşteptări divergente ale diferitelor categorii de cetăţeni ucraineni. Pe de altă parte, „ecumenismul” este şi o soluţie cu efecte perverse, dacă nivelul disoluţiilor interne va fi atins deja pragul său critic – în acest caz, „ecumenismul” va fi perceput ca fiind echivalent incapacităţii de a armoniza viziunile divergente manifeste în societatea ucraineană, iar politicile ecumenice ale lui Ze(lenski) vor fi văzute ca fiind „slabe” de către cetăţenii ucraineni.

Estimarea noastră este că actualele disfuncţii din societatea ucraineană vor cunoaşte noi episoade turbulente în următorii ani, după câteva luni de acalmie internă generată de votarea, la 21 iulie a.c., în cadrul alegerilor parlamentare anticipate, a unei majorităţi parlamentare fidele noului preşedinte al Ucrainei. După câteva luni de linişte post-electorală, când ratingul preşedintelui Zelenski şi al echipei sale politice se va fi diminuat considerabil, tensiunile interne latente care vor mocni în acest timp în Ucraina îşi vor construi noi forme turbulente de expresie, primejdioase pentru securitatea Ucrainei şi a regiunii. (Bucpress, Dr. DORIN POPESCU, preşedintele Asociaţiei „Casa Mării Negre”)

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: