Între 22 – 24 iunie, la Suceava

Târgul de Sânziene

60 de meşteri populari din judeţele Botoşani, Neamţ, Harghita, Vâlcea, Cluj şi Iaşi s-au aflat, sâmbătă, 22 iunie, la ora 11, la deschiderea oficială a Târgului de Sânziene. Târgul are loc în perioada 22 – 24 iunie 2019, pe esplanada Casei de Cultură a Sindicatelor Suceava, este organizat de Consiliul Judeţean Suceava, prin Centrul Cultural „Bucovina”, în parteneriat cu Primăria Municipiului Suceava şi este parte a evenimentelor organizate cu ocazia Zilelor Sucevei. Acoperind o largă paletă de meserii tradiţionale, târgul oferă ocazia meşterilor populari de a-şi valorifica produsele, iar numeroşilor turişti – dat fiind că oraşul se umple, zilele acestea, în zi de hram, de pelerini veniţi la Mănăstirea „Sf.Ioan cel Nou de la Suceava” – să le admire şi să le cumpere. Meşterii au făcut, ca şi la ediţiile anterioare, demonstraţii de măiestrie în atelierele de sculptură în lemn, olărit, încondeiere oră sau de confecţionat coroniţe de Sânziene.

Deschiderea oficială

Deschiderea oficială a fost făcută de către managerul Centrului Cultural „Bucovina”, Sorin Filip, care le-a urat oaspeţilor bun venit şi le-a mulţumit pentru prezenţă. Expertul etnograf Eutasia Rusu, consultant artistic în cadrul aceleiaşi instituţii, „vinovată de tot ceea ce se întâmplă aici”, după cum a spus Sorin Filip, a punctat programul târgului şi a ţinut să-i salute în mod special pe cei aflaţi la prima participare. A anunţat că s-a ţinut de promisiune, astfel încât căruţa cu îngheţată va fi prezentă în târgul „care se vrea a fi o reconstituire a iarmarocului de Sânziene de altădată”.

A fost prezent şi s-a adresat asistenţei Florin Cramariuc, preşedintele Asociaţiei Meşterilor Populari din Bucovina, care a mulţumit organizatorilor şi a îndemnat la păstrarea tradiţiilor „nealterate, cât mai aproape de autentic”, şi Eva Giosanu, expert muzeograf, venită la târg de la Iaşi, vorbitoare hăruită: „Este un târg de meşteri, dar meşterul din secolul 21 este un meşter care se chinuie să scoată la suprafaţă tradiţia. Gândiţi-vă că am avut un copac care a fost tăiat şi, după un timp, apar din pământ mlădiţe, din rădăcină, asta sunteţi dv., meşterii. Şi vă faceţi loc la lumina civilizaţiei ca nişte mlădiţe dintr-o rădăcina a unui copac tăiat demult. (…) Dumneavoastră asta faceţi, vă ocupaţi de recuperarea sufletului românesc.” Iar cel care a fost şi gazdă a deschiderii, scriitorul Casian Balabasciuc, a îndemnat vizitatorii să treacă pe la toate căsuţele meşterilor expozanţi, să stea de vorbă cu ei şi i-a asigurat că vor afla de la aceştia multe lucruri interesante.

 La târg, pentru prima oară

Georgeta Silion, din Tocileni – Botoşani, e pentru prima oară la târg. Sucevenii pot admira păpuşile ei unicat, realizate cu migală. Recunoaşte că nu se fac deloc uşor şi că o ajută foarte mult soţul său, Dumitru. El face partea din lemn şi cea din sârmă, care constituie scheletul păpuşii, ea se ocupă de restul. La început au fost mai simple, acum se observă multă muncă în realizarea hainelor şi accesoriilor. De unde ştie cum să le îmbrace? „Nu a trebuit să mă documentez, am trăit, copil fiind, la ţară şi acum, după ce am ieşit la pensie, m-am mutat acolo”. Păpuşile doamnei Georgeta ţes, cos, torc, bat piua, taie lemne, fac ceea ce făcea ţăranul odată în sat: „Asta a şi fost ideea, când am început să le fac, să ilustrez viaţa satului”.

Tot prima dată la târgul de Sânziene, deşi a mai fost prezent la cel organizat la Cetatea de Scaun, este Niculai Căldărar, din Brătei – Sibiu. Este însoţit la târg de mama sa, Maria, acasă, cu soţia, are o fetiţă pe care o cheamă tot Maria şi expune spre vânzare cazane de ţuică, ceaune pentru preparat mâncarea, gulaş mai ales, îmi spune, dar şi pentru agheasmă, tigăi, carafe. Meseria a învăţat-o de la tatăl său, tot Nicolae, plecat la cele veşnice, care o învăţase şi el de la tatăl lui, iar acum lucrează singur. „E multă muncă, realizată numai cu ciocanul. Ibricul ăsta (pentru care cere 150 de lei, dar negociază, dacă e cazul) l-am făcut în trei zile”. Iar pentru cazanul cel mare, care luceşte tare în soare, vrea 8000 de lei şi, bineînţeles, este dispus să negocieze. „Totul e negociabil”.

Prin târg

La a şasea sau a şaptea participare la târg, nu le mai ţine şirul, este Ana Cazac, din Gura Humorului, care realizează măşti populare. Vara se vând mai puţin, aşa este, iarna sunt cumpărate mai ales de către cei din ansambluri folclorice şi de către iubitorii de tradiţii, dar le-a expus să le vadă şi să le admire lumea. Alături a expus trăistuţe şi obiecte din pănuşe de porumb, făcute de mânuţe de copiii minunaţi, ea fiind educator la Serviciul multifuncţional pentru copilul aflat în dificultate de la Gura Humorului.

Puţin mai încolo, pe o tarabă, este un val din pânză ţesută manual, aşa cum avea bunica în „casa cea mare”. Livia Macovei, din Mănăstirea Humorului, o dă cu 40 de lei metrul, iar lumea o cumpără pentru prosoape, pentru o faţă de masă. O ţese mama sa, ea doar o vinde, dar ajută atunci când timpul presează, în cazul unor comenzi, în general ii. Care ie costă 800 de lei, una nouă, abia terminată, are şi nişte sumane mai vechi, pe care le-ar da cu 400 sau 500 de lei, e marfă din care nu se mai face astăzi. Şi îmi spune, zâmbind: „Doamnele îşi cumpără ii, dar observ că sunt mult mai mulţi domnii care îşi cumpără cămeşi, din alea de îmbrăcat peste pantaloni”. Şi mai observă o revenire la tradiţii, ceea ce o bucură tare.

La fel cum mă bucură pe mine prezenţa în târg a meşterului cioplitor în lemn Toader Ignătescu, „Strâmbă Lemne” de Bucovina, socru, nu de multă vreme, cu care am şezut şi-am vorbit despre una, despre alta, ca oamenii care se ştiu de multă vreme.

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: