Spirit şi tradiţie românească

 Simpozionul „Spirit şi tradiţie românească în context european” s-a desfăşurat în superba sală de festivităţi a Şcolii Gimnaziale „Iulian Vesper” din Horodnic de Sus, sală în care, după estimările mele, au fost aproximativ 300 de persoane.

Elevele Petruţa Bădeliţă şi Raluca Lungoci, îmbrăcate în frumoase costume horodnicene, sub ochiul vigilent al doamnei Viorica-Daniela Sfichi, consilier educativ şi coordonatorul acestui proiect, au fost prezentatoare. Pe toată durata spectacolului, căci a fost şi un adevărat spectacol, şi-au făcut cu prisosinţă datoria, informând publicul cu tot ce era necesar.

Domnul Gheorghe-Ciprian Scripcaru, directorul şcolii, a salutat asistenţa, mulţumindu-i pentru participare, prezentând apoi tradiţia din comună în organizarea activităţilor culturale, necesitatea organizării unui simpozion cu această temă, dar şi faptul că a fost organizat şi în cinstea împlinirii celor 580 de ani de la prima atestare documentară a localităţii, prin Mănăstirea Călugăriţa.

Doamna Viorica-Daniela Sfichi a făcut o succintă prezentare a celor patru acţiuni desfăşurate până acum în cadrul proiectului, punctând şi tradiţia şcolii în organizarea acţiunilor culturale şi sportive.

Au transmis mesaje doamna Aurica Rus, consilier al primarului comunei şi membră în CA al şcolii, dar şi părintele paroh Alexandru Pitic, pe care l-am întâlnit la toate acţiunile şcolii la care am participat, împreună cu părintele Grigore Vatamaniuc. Foarte bune relaţii între şcoală, primărie, biserică şi comunitate în această localitate, care ar trebui să existe în toate localităţile.

Cele două fetiţe, Petruţa şi Raluca, au prezentat foarte interesante date din istoria satului şi au evocat personalităţi care s-au ridicat din această comunitate şi, prin întreaga lor activitate, au făcut cinste acesteia.

Elevii profesorului Mihai Ichim, din clasa a V-a, au prezentat cu un power point o suită de case bătrâneşti, vechi şi foarte vechi, din localitate. Din păcate, au spus copiii, unele case au fost demolate, construindu-se alte noi. Au fost specificate numele proprietarilor, precum şi în ce perioadă au dăinuit casele. Iar lucrarea „Obiceiuri pascale din Bucovina”, un alt foarte interesant p.p., a fost prezentat de elevul Iulian Lungoci.

În aplauzele tuturor a intrat în scenă o parte a Ansamblului Folcloric „Bilcuţa”, generaţia cea mai mică, ansamblu condus de doamna Elena Negru, şi ea o foarte apreciată interpretă de muzică populară şi realizatoare TV. Au prezentat o şezătoare, aşa cum se organizau acum cinci-şase decenii în satele din Depresiunea Rădăuţilor. Cine credeţi că a fost solista ansamblului? Chiar Iza-Maria Negru, fetiţa doamnei Elena Negru. Aşchia nu sare departe de trunchi”!

În încheierea evoluţiei ansamblului, doamna Negru ne-a încântat cu superba ei voce, interpretând melodia „Nicăieri ca-n sat la noi”. A urat tuturor: „Să vă iubiţi veşnic satul, credinţa şi cântecul”.

A venit rândul unui moment comic, anume acela în care a fost anunţată Elisabeta Şcheul, o gâgâlice de fetiţă de la grupa mijlocie. Ţanţoşă, nevoie mare, înaltă de numai două şchioape, a ieşit în faţă şi s-a îndreptat hotărâtă spre microfon. Cum nu ajungea la el, o fetiţă s-a întins să i-l dea. Atunci ea n-a mai vrut să recite. Venită repede lângă fiica ei, doamna Daniela i-a dat microfonul. Tot n-a vrut să-l ia, refuzând categoric. Nici după ce mama ei s-a aşezat în genunchi în faţa fetiţei, ea n-a vrut să recite. Se mai întâmplă şi asemenea scene, ce să-i faci.

Elevul Tudor Pânzaru, de la Clubul Copiilor Rădăuţi, ca un mare solist, ne-a încântat cu glasul său, interpretând două melodii populare bucovinene, în special din repertoriul doamnei Sofia Vicoveanca.

Elevii doamnei Mariana Grosu din clasa a II-a au recitat mai multe poezii, pentru aceasta fiind distinşi cu premiul I. Am apreciat foarte mult acurateţea recitărilor. Iar eleva Petruţa Bădeliţă de la Şcoala Nr.2 din Horodnic ne-a cutremurat recitând balada „Mioriţa”. Adevărat artist !

Două foarte interesante expuneri au prezentat profesorii Lidia Sfichi („Păstoritul în Horodnicul de Sus”) şi Ancuţa Tatar („Mituri de trecere în Bucovina). Liniştea din sală a dovedit că cele două p.p. au interesat pe toată lumea, mai ales că-n sală se aflau şi membri ai unei familii de păstori, care au fost pomeniţi în una din expuneri.

Doamna Alina Pomohaci a apărut în scenă cu echipa sa de spiriduşi interpreţi de jocuri populare. Auzisem că este foarte pricepută, dar acuma m-am şi convins. Interpreţii, în costume populare locale, ţinută scenică sobră şi interpretare de excepţie, ambele la nivel de performanţă. Bravo, stimaţi elevi, bravo, stimată doamnă!

Ce n-aş da să asist la asemenea activităţi culturale şi educative în cât mai multe şcoli din zona Bucovinei ! Numai asemenea copii duc mai departe zestrea noastră folclorică şi asigură nemurirea neamului nostru românesc.

Au fost câteva momente în care, neputând să mai stea pe scaune, fiind incitaţi de ritmurile prezentate de interpreţii vocali, elevii au sărit de pe scaune şi s-au întins într-o horă mare, uneori chiar în mai multe cercuri concentrice. Au jucat cu mult foc, ca şi cum în ziua aceea ar fi ieşit din post şi duceau dorul jocului. Au fost scene de neuitat şi mult apreciate de maturii care stăteau pe margine, iar copiii erau foarte mulţumiţi. (Prof. GH. DOLINSKI)

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: