Ziua Culturii Fălticenene

 Asociaţia „Fălticeni Cultural”, Federaţia Comunităţilor Evreieşti din România şi Comunitatea Evreilor Fălticeni au organizat sâmbătă, 15 iunie, „Ziua Culturii Fălticenene”. Manifestarea a început la Catedrala „Învierea Domnului”, cu slujba de pomenire a personalităţilor fălticenene, oficiată de un sobor de preoţi. Din bogata galerie a oamenilor de cultură şi a oamenilor de ştiinţă români care s-au născut, au locuit, au studiat ori au creat în acest oraş, preoţii au pomenit peste 60 de nume, printre ei numărându-se scriitorii Ion Creangă, Mihail Sadoveanu, Eugen Lovinescu, Monica Lovinescu, Nicu Gane, Nicolae Labiş, Artur Gorovei, sculptorul Ion Irimescu, pictorul Aurel Băeşu, academicienii Mihai Băcescu şi Constantin Ciopraga, actorii Matei Millo şi Grigore Vasiliu Birlic, oamenii de ştiinţă ing. Dimitrie Leonida, Vasile Ciurea – profesor, Sofia Ionescu Ogrezeanu, prima femeie neurochirurg din lume, Angela Lefterescu, prima femeie comandant de navă din marina românească, Sofia Cocea, prima femeie gazetar din România.

La finalul slujbei, preotul Bogdan Apostol a făcut câteva referiri la Fălticeni ca la o localitate aflată pe locul doi în ţară ca densitate de personalităţi raportat la numărul de locuitori, precizând că „urmaşii sunt mândri să îi pomenească pe cei care au plecat la ceruri şi au lăsat urme adânci în memoria şi istoria acestui oraş”.

Un alt slujitor al Domnului, preotul Gheorghe Lungu, şi-a exprimat „gustul amar” lăsat de lipsa fălticenenilor la această slujbă de pomenire.

„Astăzi este o manifestare, o pomenire a unor personalităţi, a unor rădăcini ale oraşului Fălticeni. Unde sunt fălticenenii care îşi ştiu rădăcinile? Să nu ne uităm rădăcinile! E păcat ca o biserică atât de frumoasă, mare, reprezentativă pentru oraşul Fălticeni e goală. Fălticenenii ar trebui să fie aici măcar pentru înaintaşi. Oare nu zece s-au vindecat, spune Hristos? Numai unul s-a întors să de-a slavă lui Dumnezeu. Ceilalţi nouă unde sunt? Să nu ne uităm rădăcinile. Dacă ne uităm rădăcinile se usucă şi vrejul, şi ramurile şi nu avem roade”, a fost mesajul preotului Gheorghe Lungu.

După slujba de pomenire la monumentele şi mormintele personalităţilor fălticenene din cele două cimitire, Grădini şi Oprişeni, au fost depuse coroane şi flori din partea şcolilor gimnaziale „Ion Irimescu” şi „Ioan Ciurea”, a Colegiului Tehnic „Mihai Băcescu”, Asociaţiei „Fălticeni Cultural” .

Sinagoga Mare şi-a deschis porţile cu un concert extraordinar de muzică corală şi muzică clasică

Sinagoga Mare din Fălticeni a fost construită din lemn în anul 1795, şi reconstruită în anul 1852, din piatră şi cărămidă. Interiorul clădirii are o acustică impresionantă şi este decorat cu pricepere şi sensibilitate artistică, într-un stil eclectic, predominant baroc, aproape monumental, cu imagini din Eretz-Israel. În prezent, singura sinagogă existentă în oraş nu mai funcţionează din lipsă de enoriaşi, dar Robert Steinmetz, preşedintele Comunităţii Evreilor din Fălticeni şi-a arătat deschiderea de a găzdui în acest spaţiu activităţi culturale de înaltă ţinută.

De la ora 18, la Sinagoga Mare a avut loc un spectacol extraordinar la care au participat Corul Marii Uniri din Iaşi, Cvartetul „Passione” din Bucureşti şi Grupul „Moldava” al Clubului Copiilor Fălticeni.

Corului Marii Uniri al Ateneului Iaşi, condus de către tenorul Operei Naţionale Române Iaşi, Andrei Fermeşanu, reuneşte absolvenţi ai Conservatorului din Iaşi şi membri permanenţi ai ansamblurilor vocale aferente instituţiilor muzicale de cultură din Iaşi: Opera Naţională şi Filarmonica Moldova. În spectacolul oferit au putut fi ascultate cele mai cunoscute cântece patriotice, piese de front, prelucrări din folclorul tradiţional. Fălticenenii i-au putut admira pe corişti în uniformele de evidentă referinţă militară, reprezentând stilizări ale celor purtate de soldaţii şi ofiţerii din armata română în Primul Război Mondial.

Pe lângă piesele de muzică clasică, Cvartetul „Passione” din Bucureşti a oferit şi un recital gustat, aplaudat şi bisat de public cu cele mai cunoscute piese din folclorul tradiţional evreiesc. La rândul său, Grupul „Moldava” al Clubului Copiilor Fălticeni, pregătit de solista de muzică populară Lenuţa Rusu, a interpretat cele mai cunoscute cântece pe versurile poetului naţional Mihai Eminescu, care, pe 15 iunie 1889 s-a stins din viaţă, la doar 39 de ani.

Patru expoziţii de artă, istorie locală şi natură

Tot la sinagogă au fost vernisate pe 15 iunie patru expoziţii: „Fălticeniul în viziunea caricaturistului Doru Axinte” şi „Fălticeniul de altădată” a colecţionarului de fotografii Marinel Danilă.

În cele două expoziţii regăsim prin grafică sau prin obiectivul aparatului foto perioada anilor 1950 – 1965, când economia urbei de pe Şomuz se reducea aproape exclusiv la comerţul făcut de evrei şi la vechile meserii, cum ar fi pomicultura, prelucrarea lemnului şi mai apoi a firelor de in şi cânepă, care, ca un magnet, atrăgeau spre oraş tinerii dornici să-şi găsească un rost în viaţă.

Câştigător a numeroase premii internaţionale în ţări de pe toate continentele pentru grafica satirică pe care o realizează, Doru Axinte nu şi-a uitat oraşul copilăriei. Câteva zeci de tablouri le-au adus aminte fălticenenilor care au trecut pragul Sinagogii Mari, de vechile mahalale ale oraşului, de serile de iarmaroc, de Strada Mare, de Palatul telefoanelor, de cabanele Bancuţa şi Dumbrava Minunată, de căruţa cu sifoane sau motoscuterul cu covrigi, de străzi, de oameni, de băcănii şi magazine, de cinematograf şi ştrand, de un oraş frumos din care s-a păstrat foarte puţin.

Fotograful Marinel Danilă, de al cărui nume se leagă numeroase titluri de campioni la gimnastică şi atletism, dar care a fost „amprentat” de comunişti pentru gândirea şi performanţele sale care trebuiau să aparţină şi tovarășilor, a reuşit să aducă în atenţie o impresionantă colecţie de fotografii cu oraşul vechi. Expoziţia poate fi considerată şi un protest pentru faptul că nu s-a păstrat aproape nimic din oraşul vechi, în timp ce în alte localităţi din judeţ, cum ar fi Câmpulung Moldovenesc, Vatra Dornei, Rădăuţi, Siret, zona centrală ne aduce aminte şi de trecut.

Expoziţia „Radu Bercea – poezie şi culoare” îi încântă pe cei prezenţi prin varietatea de teme şi stiluri artistice abordate de cunoscutul pictor humorean, marea majoritate a lucrărilor fiind oferite ca premii invitaţilor la Zilele Culturii Fălticenene. Expoziţia „Regina Maria – regina soldat” prezintă imagini inedite cu Suverana României, realizate în timpul Primului Război Mondial.

O amprentă a comunităţii evreieşti în vieţa culturală

În cadrul evenimentului au fost prezentate publicului volumele „Maladii postcomuniste” şi „Cine suntem şi ce ne ţine împreună – Reflecţii post-Centenar despre natura democraţiei în România”, purtând semnătura profesorului universitar Daniel Şandru, cel de-al doilea volum avându-l coautor pe politologul Radu Carp. Manifestarea a mai inclus şi un concurs de recitare din lirica română şi universală. Cei mai buni recitatori din municipiile Fălticeni şi Suceava, dar şi din comunele judeţului, desemnaţi de un juriu format din profesori de limba şi literatura română de la şcolile şi liceele din urbea de pe Şomuz, au fost răsplătiţi cu diplome şi premii în bani oferite de sponsorii manifestării.

Deschiderea Sinagogii Mari din Fălticeni pentru manifestări culturale este un proiect comun al lui Robert Steinmetz, preşedintele Comunităţii Evreilor din Fălticeni, şi al preotului Liviu Mihăilă, preşedintele Asociaţiei „Fălticeni Cultural”, sprijinit de Federaţia Comunităţilor Evreieşti din România.

„Proiectul acesta a apărut în urma unei discuţii cu preotul Liviu Mihăilă, preşedintele Asociaţiei Fălticeni Cultural, care în urma unei vizite la sinagoga noastră a apreciat dimensiunile mari şi calitatea sunetului. Pentru noi, drept comunitate evreiască, nu a fost nicio problemă să ne implicăm alături de Asociaţia Fălticeni Cultural în organizarea şi desfăşurarea unui eveniment care este de înaltă ţinută, pentru că nu trebuie să uităm contribuţia majoră a comunităţii evreieşti în dezvoltarea vieţii culturale. Comunitatea evreiască din Fălticeni a fost majoritară o bună bucată de vreme. Din statistici reiese că în anul 1920, 63% din populaţie erau evrei, care şi-au pus amprenta pe toate aspectele vieţii sociale, economice, culturale. A venit şi rândul nostru, chiar dacă comunitatea noastră este mult redusă faţă de anii anteriori, să ne punem amprenta pe linie culturală. Ne-am implicat pentru că şi comunitatea evreilor din Fălticeni a avut foarte multe personalităţi, cel mai cunoscut fiind primul rabin al României, domnul doctor Moses Rosen, membru de onoare a Academiei Române, care a copilărit şi a făcut şcoala la Fălticeni, a slujit în sinagogile din Fălticeni, inclusiv în sinagoga în care ne aflăm acum”, ne-a spus Robert Steinmetz, preşedintele Comunităţii Evreilor din Fălticeni.

Zi emoţionantă pentru evreii din Fălticeni

Deschiderea uşilor Sinagogii Mari a reunit în acest spaţiu nu numai evrei veniţi din tot judeţul, dar şi oameni simpli, curioşi să vadă sinagoga şi să asiste la un spectacol deosebit, reprezentanţi ai Consiliului Judeţean. Pentru puţinii evreii din Fălticeni a fost o zi emoţionantă.

„Din copilărie veneam aici cu părinţii de sărbători, era sinagoga plină, mai ales de Hanuka, când venea rabinul Rosen şi erau invitaţi de peste tot. De la Iaşi şi Bucureşti veneau coruri. Aici stăteam cu fratele, cu tata, cel puţin de sărbătorile din toamnă, de Anul Nou evreiesc. Sinagoga era plină, era foarte frumos. Femeile stăteau în partea de sus a sălii, în lojele de la etaj, iar bărbaţii în partea de jos. Din nefericire acum am rămas foarte puţini, ne numărăm pe degete.

Este de bun augur că părintele Liviu Mihăilă şi Robert Steinmetz au avut această idee de a organiza un eveniment de o aşa anvergură în Sinagogă. Cu această ocazie vor fi porţile deschise pentru toată lumea, sunt oameni din Fălticeni care nu au fost niciodată în sinagogă. Este o noutate pentru mulţi. E o bucurie pentru comunitatea din Fălticeni să continue activităţile în Sinagogă”, ne-a spus Iancu Creştinu.

Cel mai important eveniment cultural al anului 2019 a fost organizat la Sinagogă

„Pe 15 iunie, începând din anul 2011, când am pornit prima ediţie a Festivalului Birlic, am organizat şi o primă pomenire a personalităţilor fălticenene. De atunci această zi importantă pentru noi, românii, ziua morţii lui Mihai Eminescu s-a transformat în ziua culturii fălticenene pentru că, pe lângă Mihai Eminescu, ne aducem aminte de marii oameni de cultură. Anul acesta este cu totul altceva. Noi am vrut să facem anul trecut, în Anul Centenar, această înfrăţire între Asociaţia «Fălticeni Cultural» şi Comunitatea Evreilor pentru că oraşul Fălticeni este întemeiat de evrei, mult timp ei au constituit populaţia majoritară a oraşului, am trăit foarte bine cu ei şi multe activităţi culturale le-au organizat ei. Ei au dat ora exactă şi startul în cultura fălticeneană şi poate nu întâmplător Fălticeniul este considerat un mare oraş cultural, cu toate că, privitor la numărul de locuitori, este un orăşel.

Spectacolul de la Sinagoga Mare este un eveniment al anului 2019, este evenimentul nostru de suflet, sinagoga are o acustică foarte bună şi avem un public select. Cu 400 de locuri pe scaune Sinagoga este cea mai mare sală de spectacole din Fălticeni”, a precizat preotul Liviu Mihăilă, preşedintele Asociaţiei „Fălticeni Cultural”.

Proiectul cultural al Asociaţiei „Fălticeni Cultural” şi al Comunităţii Evreilor din Fălticeni, nu ar fi fost posibil de realizat dacă nu ar fi existat deschidere şi sprijin din partea unor oameni de afaceri, fiind realizat doar prin contribuţia financiară a celor doi organizatori şi a sponsorilor: CAR Învăţământ Fălticeni, Ocolul Silvic Silva Bucovina, Metal Glass, Alevia, Raitar, Alma Clinic, Ştefan Groza, Doina Caciur, Vasile Nistor, Kaon.

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: