Să-i dorim viaţă lungă cărţii româneşti la Cernăuţi

Nu sunt timpurile de astăzi bune pentru cărţi, şi nici n-au prea fost în Ucraina postsovietică, mereu hărţuită de crize economice şi zguduiri politice. Mai ales, situaţia este extrem de nefavorabilă pentru cartea românească, scriitorii noştri fiind nevoiţi să-şi scoată la lumina tiparului creaţia literară pe cont propriu sau să umble cu mâna întinsă în căutarea sponsorilor. Însă în pofida dificultăţilor materiale şi condiţiei noastre de minoritari ale căror necesităţi spirituale nu sunt luate în seamă şi, nu în ultimul rând, a scăderii interesului faţă de cuvântul tipărit pe hârtie, la Cernăuţi se editează cărţi de calitate, se aduc tipărituri de valoare din România, graţie relaţiilor prieteneşti dintre intelectuali şi societăţile naţionale.

Mărturie că nu suntem chiar cu totul lipsiţi de hrana spirituală pot fi lansările de carte ce au loc destul de des la Cernăuţi, saloanele organizate de centrele bibliotecilor din raioanele cu populaţie românească în comun cu Biblioteca Bucovinei „I.G. Sbiera” din Suceava, precum şi activitatea desfăşurată de Editura „Alexandru cel Bun” Cernăuţi şi biblioteca respectivei instituţii, conduse de dna Alexandrina Cernov, membru de onoare al Academiei Române. Începând cu 2001, pe parcursul câtorva ani, dr. A. Cernov a organizat la Cernăuţi interesante saloane de carte românească. Neavând mijloace materiale pentru a le asigura continuitatea a urmat o îndelungată pauză. Acum, în colaborare cu Centrul Media Buc-Press, a reuşit să reanimeze această benefică activitate, datorită susţinerii Consulatului General al României la Cernăuţi, organizatorul edi-ţiei a VI-a a Salonului Internaţional de Carte Românească. La deschiderea salonului în incinta Bibliotecii regionale „Myhailo Ivasiuk”, Consulul General, dna Irina Loredana Stănculescu, a menţionat că manifestarea se desfăşoară în contextul preluării de către România a preşedinţiei rotative a Consiliului Uniunii Europene, dar şi din dorinţa de a susţine cartea românească la Cernăuţi, de care trebuie să fim mereu aproape. Puţin mai târziu, prezentând jubiliarul număr al revistei „Glasul Bucovinei”, dna Alexandrina Cernov i-a mulţumit diplomatului Ionel Ivan, ministru consilier, pentru colaborare, având în vedere publicarea în paginile revistei a articolului „Elemente de ordin geopolitic în ambiţiile politice ale Rusiei în Europa secolelor XVIII-XIX”.

Deşi moderatorii (Alexandrina Cernov, Marin Gherman) au nuanţat că e vorba doar de un preludiu la un salon de carte mai bogat, care urmează să-şi deschidă uşile la 10 septembrie 2019, volumele, revistele şi alte diverse publicaţii aduse de participanţi abia şi-au găsit loc pe standurile oferite de localul bibliotecii. Prorectorul Universităţii „Ştefan cel Mare” din Suceava, bucovineanul nostru Ştefan Purici, a prezentat recentele apariţii editoriale, tipărite sub egida Universităţii şi Institutului „Bucovina” al Academiei Române, cu sediul la Rădăuţi. Era asistat de soţia sa, dna Stela Purici, mesageră a noutăţilor editoriale şi în virtutea profesiei de bibliotecară. În special, dr. Ştefan Purici a menţionat rolul prestigioasei reviste „Analele Bucovinei” în valorificarea trecutului istoric, dar şi în popula-rizarea literaturii române.

Un interes aparte a generat prezenţa a două tinere familii din Republica Moldova –Iulian şi Andrea Rusanovschi, Mihail şi Svetlana Andrieş, mămicile ţinându-şi în braţe copilaşii de până la un an. Iulian Rusanovschi a vorbit despre procesul apariţiei monumentalei sale lucrări „Războiul monumentelor” – o carte-invitaţie la cunoaşterea trecutului, despre monumente ce au fost distruse, însă nu şi şterse din memoria poporului. Avocat de profesie, el nu numai că a readus aceste monumente în paginile cărţii, ci, ajutat de arhitectul Mihail Andrieş, se ocupă de restaurarea unora din ele. Faptele sale sunt un îndemn către generaţia tânără de a cunoaşte trecutul neamului şi locurile pe care călcăm, căci, spune el, „avem obligaţia să ducem mai departe valorile moştenite de la străbuni”. În acest context se încadrează şi prinosul de carte al jurnalistului Nicolae Şapcă, în primul rând volumul la care a lucrat cu drag, „Crasna Bucovinei” de Nicolae Motrescu, culegerea de versuri „Nisipul din clepsidra albastră” a inimoasei doamne de la Vatra Dornei, Paraschiva Abutnăriţei (cu o prefaţă de profesorul dr. Lora Bostan), dar şi propria culegere de publicistică „Eternul dor”.

Cu două cărţi noi a onorat salonul dr. Gina Puică, responsabilă de Lectoratul de română al USV la Cernăuţi, şi „cârmaci” al cenaclului transfrontalier „Maşina cu poeţi”. În mod special ne-a recomandat romanul „Cotloane” (tradus din franceză) al disidentului român din exil Theodor Cazaban, ea însăşi fiind autoarea unei lucrări despre această personalitate. Cercetătorul trecutului tragic al românilor din ţinutul nostru, Petru Grior, merită tot respectul pentru cele 11 volume din seria „Cartea durerii”. Jubiliarul acestui an, reputatul scriitor Mircea Lutic, evidenţiind din bogatu-i rod odorul cel mai scump – volumul din seria „101 poezii”, apărut recent la Editura Academiei Române, a ţinut să menţioneze contribuţia incontestabilă a confratelui de condei Vasile Tărâţeanu în a-i aduce această mare bucurie. Reliefând valoarea lui Mircea Lutic, poetul Ilie T. Zegrea, l-a sfătuit să nu-şi irosească energia promovând prin traduceri pe unii indivizi lipsiţi de valoare. Un plus de prestanţă i-a atribuit salonului prezenţa jurnalistului Vlad Vlas din România, autor al mai multor cărţi, ale căror titluri le dezvăluie profunzimea – „La 100, fără unire”, „Refugiaţi în propriile noastre speranţe”, „Un strop de iubire”. Dacă tot am adus vorba de jurnalişti care fac şi literatură, nu pot să nu menţionez volumul „Zâmbete acre” al colegului nostru, zoristul Ilie Olar, o carte de toată frumuseţea.

Cărţile de istorie prezentate de Alexandrina Cernov, cele ale lui Vasile Tărâţeanu (două plachete de versuri, traduse în sârbă şi croată), precum şi toate celelalte care au făcut cinste salonului şi au îmbogăţit biblioteca Editurii „Alexandru cel Bun” sunt expresia vie a dragostei pentru cuvântul românesc, semn bun că se ară, se seamănă şi se culege rod frumos pe tărâmul literar.

 MARIA TOACĂ

 Foto: „Zorile Bucovinei” Cernăuţi

Print Friendly, PDF & Email

2 Comentarii

  1. Felicitari!

  2. Oarecine says:

    Daca e si domnu Purici acolo,n-avem nici o greata,situatia este sub control…

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: