Despre Curtea Domnească şi „Schimbarea la faţă a Sucevei”

Am citit cu ceva zile în urmă în presa locală despre posibilitatea punerii în valoare într-o anumită formă a terenului actualmente viran unde a fost cândva Curtea Domnească. Varianta propusă este de fapt una mai veche, un proiect făcut de o firmă spaniolă prin care ruinele existente sunt îmbrăcate cumva în sticlă iar pe acel spaţiu unde se află ruinele s-ar ridica o clădire cubică din beton şi sticlă, ruinele intrând astfel într-un fel de muzeu, numai că invazia de sticlă nu prea are legătură cu Evul Mediu. Un asemenea ambalaj din sticlă uriaş şi costisitor s-ar potrivi poate pentru nişte obiecte de o valoare inestimabilă de mii de ori mai scumpe decât ambalajul ori în cazul acesta de fapt ambalajul mănâncă aproape toţi banii, ruinele rămân aşa cum sunt şi acum. Practic, Curtea Domnească nu câştigă nimic, în prim-plan ajunge o clădire ciudată din sticlă ca reprezentând o curte domnească din Evul Mediu. Bifăm doar că „am rezolvat” Curtea Domnească şi am cheltuit 17 milioane de euro însă cu un folos foarte scăzut, cu un impact aproape inexistent pentru oraş. Suceava nu poate deveni un pol de atracţie precum Oradea sau Sibiul cu asemenea planuri moarte din start. Este, credem, necesar un proiect mult mai îndrăzneţ, mai curajos, cu anvergură şi impact european, integrat unui plan mai larg care să cuprindă tot centrul municipiului Suceava, un fel de „Schimbare la faţă a Sucevei”, cum spuneam acum doi ani când am lansat prima dată acest plan susţinut de un grup important de personalităţi ale Sucevei. Planul complet şi reactualizat îl puteţi găsi la adresa facebook.com/vasileconstantinboghian.

 Suceava are de vreo 60 de ani o piaţă centrală „22 Decembrie” complet depăşită pentru anul 2019. A fost gândită pe la sfârşitul anilor ’50 şi arată cam la fel ca în 1960, adică o emblemă de centru de oraş comunist numai că mai uzat, obosit, demodat, jenant. Pentru ca un oraş să devină atrăgător în primul rând pentru locuitorii săi care să nu plece şi apoi şi pentru alţii care să vină este necesară urgent nu cosmetizarea ci schimbarea radicală a centrului oraşului prin refacerea şi renovarea completă a faţadelor şi a spaţiului ambiental din piaţă precum şi a străzii pietonale complete de la Curtea Domnescă, biserica Sf. Dumitru şi CEC până la magazinul universal Bucovina. Toate detaliile propuse le puteţi afla la adresa facebook.com/vasileconstantinboghian, nefiind aici spaţiu suficient. Stilul gotic moldovenesc de la mănăstirile noastre poate fi adaptat şi combinat pe alocuri cu neogoticul austriac (încă prezent la importante clădiri din oraş) într-o formă nouă ca pentru clădiri civile. Blocurile din piaţa 22 decembrie construite acum 60 de ani aveau un scop strict utilitar, fără valoare arhitecturală, de aceea ar putea fi folosite ca nişte schelete de construcţie pe care să se implementeze noile faţade în spiritul tradiţiilor arhitecturale locale.

În strada pietonală porţiunea dintre fostul hotel Suceava pe stânga şi magazinul UPC pe dreapta precum şi clădirea CEC în capătul străzii se poate desfăşura un proiect foarte interesant, inedit şi spectaculos, mai exact se poate reface o stradă din Suceava veche din secolul XIX şi început de secol XX, refăcând faţadele unor astfel de clădiri pe locul unde sunt acum un fel de jardiniere mai mari cam de vreo 2,5 metri pe 10 (20 – 30) metri fiecare şi unde momentan cresc tufişuri, arbuşti. Construcţiile ridicate exact pe locul jardinierelor cu tufişuri ar putea fi un fel de replici cu faţade pe toate părţile care să redea faţadele unor clădiri ce au fost pe această stradă dar au fost demolate de regimul comunist. Ele ar putea fi considerate ca un fel de muzeu în aer liber care să refacă acea perioadă nu doar ca şi construcţii, ci şi atmosferă din acel timp. La balcoanele din fier forjat şi multe flori se pot afla personaje îmbrăcate tipic oraşului din secolul XIX şi început de secol XX. Printre aceste clădiri vor circula trăsuri cu cai în care pot urca turiştii. La parterul acestor clădiri s-ar putea deschide mici chioşcuri iar vânzători ambulanţi ar putea să vândă diferite lucruri specifice perioadei. Pe stradă pot da mici spectacole cântăreţi şi actori îmbrăcaţi în costumele acelor timpuri. Clădirile vor fi vopsite viu, colorat, decorate atractiv având şi rol de muzeu în aer liber dar şi turistic şi de divertisment.

Curtea Domnească ar trebui refăcută complet sau măcar în cea mai mare parte pornindu-se de la ruinele prezente şi toate informaţiile care există şi care pot fi folosite. UE (de unde se presupune că se pot primi bani) permite ca la refacerea unor obiective istorice să se intervină acolo unde nu sunt informaţii exacte cu o refacere aproximativă dar în aceeaşi manieră, să se facă modificări sau completări pentru ca obiectivul să devină funcţional şi atractiv din punct de vedere turistic şi comercial. De exemplu turnul Londrei a fost refăcut complet aproape de la zero, construcţia actuală prezentată tuturor turiştilor ca fiind turnul Londrei este de fapt una nouă. Se mai păstrează în curtea interioară doar câteva mici ruine din vechiul Turn al Londrei.

 Prin noul Turn al Londrei trec anual milioane de turişti care nu îşi pun prea multe probleme dacă zidurile şi construcţia în general este autentică sau este de fapt o copie aproximativă a celei vechi, zecile de milioane de lire plătite anual de turişti curg însă în fondurile primăriei.

 Şi planul nostru referitor la Curtea Domnească din Suceava poate fi unul profitabil în timp, poate deveni un brand al oraşului, performant turistic şi comercial, un punct de atracţie important pentru oraş şi zonă. Planul nostru a fost apreciat la superlativ de o mare firmă românească specializată în restaurări care printre altele a renovat şi centrul Botoşaniului cu câţiva ani în urmă şi care în acest moment restaurează Castelul Huniazilor din Hunedoara.

Curtea Domnească poate să aibă ziduri exterioare pe contur, la maxim 3 metri înălţime şi creneluri.

Ne putem inspira din modul cum au fost restaurate sau refăcute Curtea Domnească din Târgovişte, cetatea Alba Iulia dar mai ales de la oraşul medieval Dubrovnik (Croaţia) unde o plimbare pe străzile renovate sau refăcute dă impresia că te-ai întors în timp. Şi acesta a fost refăcut în mare parte şi poate fi luat ca model pentru modul de organizare a străduţelor, construcţiilor şi al aspectului general atrăgător. În oraşul cetate Alba Iulia există şi un hotel medieval, restaurant şi câteva terase. Aici se fac parade cu călăreţi, schimbarea gărzii, scene cu lupte etc., la care asistă sute sau uneori chiar mii de turişti. Curtea Domnească de la Suceava ar trebui să devină punctul principal de atracţie al centrului pentru toţi turiştii. Toate clădirile interioare ar trebui să fie din piatră cu inserţii de lemn la grinzi, acoperişuri, balcoane etc. Se pot amenaja o sală a tronului, una de festivităţi, locuinţa domnitorului şi a familiei sale, clădiri pentru curteni, o clădire unde se afla „ambasada” Veneţiei (în timpul lui Ştefan cel Mare*), un han medieval care poate fi folosit şi pentru turiştii de azi cu „dare de mână”, o mică piaţă centrală cu o fântână arteziană, alei cu diverşi arbori şi flori. În balcoanele anumitor clădiri mai importante pot fi puse manechine adecvat îmbrăcate (asemeni personajelor istorice) care par că se uită spre străduţele pe unde trec turiştii. Asemenea scene, dar cu specific local, am întâlnit în Madrid vizavi de muzeul Prado, numeroşii turişti străini fiind foarte încântaţi. În sala de festivităţi se desfăşoară ceremonialul (cu actori costumaţi) deschiderii Adunării Ţării apoi derularea problemelor curente de la Curte sau hotărâri despre pace şi război, primiri, delegaţii, solii. Pe marginea sălii de festivităţi se poate amenaja un balcon lung pe 3 laturi unde pot sta turiştii într-un fel de mic amfiteatru de la 2 metri şi jumătate în sus, pentru a nu deranja spectacolul. În amfiteatrul sălii ar trebui să intre între două şi trei sute de turişti odată.

Turiştii pot asista la ceremonialul de la curte, la piese istorice româneşti (cu traducere pe un ecran în engleză pentru turiştii străini). De asemenea se poate desfăşura, mai ales în weekend, şi un bal medieval unde ar putea să apară şi invitaţi străini din afara Moldovei. În spectacolele atât din Curtea Domnească cât şi de pe strada pietonală s-ar putea implica şi colectivul de profesori şi elevi de la Colegiul de Artă aflat în imediata apropiere precum şi colectivul Teatrului Municipal „Matei Vişniec” din Suceava. Curtea Domnească poate deveni locaţia principală pentru festivalul medieval.

Personajele istorice (actori costumaţi) care execută protocolul de la Curte sau joacă în piesele istorice pot face o paradă zilnică după-amiază (în perioada sezonului turistic) pe strada pietonală unde se pot vinde şi bilete pentru spectacolele de la Curte din seara respectivă sau din alte zile. Alte detalii găsiţi la adresa facebook.com/vasileconstantinboghian.

Pe strada pietonală pot fi încurajaţi să vină diverşi artişti ambulanţi, cântăreţi de muzică clasică, jazz şi folk, grupuri de pantomimă, mic circ, copii talentaţi care vor să se afirme. În interiorul Curţii Domneşti vor performa grupuri de menestreli cu muzică medievală.

Propunerile noastre referitoare la Curtea Domnească vor fi trecute prin filtrul unei firme specializate în restaurări de monumente istorice. Propunem ca aceasta să fie SC ARHING SRL care în prezent se ocupă de restaurarea castelului Huniazilor, unul din cele mai reprezentative castele medievale din Europa. Firma SC ARHING SRL a apreciat proiectul nostru ca fiind foarte atractiv şi cu un impact turistic foarte mare, unul posibil de pus în practică, în cea mai mare parte sub rezerva verificării la faţa locului a situaţiei existente şi a punerii în acord cu normele Comisiei Naţionale a Monumentelor şi a normelor europene în cazul folosirii banilor europeni.

 Punerea în practică a acestui plan ar fi o şansă enormă pentru Suceava iar semnatarul acestor rânduri nu are niciun interes nici material, nici politic, nici comercial, de nicio natură, dimpotrivă poate deranja orgolii profesionale sau politice. E timpul să lăsăm deoparte criticile de dragul criticilor şi să venim fiecare cu o contribuţie pozitivă căci oraşul aparţine tuturor, nu doar unuia sau unora „mai egali” decât noi. Meritul va aparţine tuturor celor care se vor implica fără să aştepte ceva în schimb.

VASILE CONSTANTIN BOGHIAN

*Prima reprezentanţă diplomatică permanentă a unei mari puteri europene în Ţările Române.

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: