Buchiseli. Pe sărite

…şi pe scurt, atât cât se poate, sunt abordate cazurile, mai vechi sau mai proaspete, din acest episod. Aşadar, (mai) multe şi mărunte…

  • Prolixitate + pleonasm. „ar mai putea să mai urmeze încă unul, şi încă unul…” (observatorcultural.ro, nr.926). Repetarea inutilă a lui mai creează impresia de prolixitate, iar folosirea lui încă după mai duce la o exprimare pleonastică. Nici unica virgulă din enunţ nu „cade” prea fericit, şi de după ea nefiind un semiadverb, ci, mai degrabă, conjuncţie copulativă.
  • Orientare confuză. „şi-a cerut scuze public faţă de limbajul utilizat.” (cotidianul.ro, 7 februarie 2018). Dacă expresia „a-şi cere scuze” (care ar putea fi suspectată de crearea unei confuzii, corect, după unele opinii, fiind „a-şi cere iertare”) este acceptată de lingvişti consacraţi, locuţiunea prepoziţională faţă de este nepotrivit folosită, fiindcă iertarea se cere nu…limbajului, ci pentru (din cauza) folosirii acestuia.
  • Adverb, nu adjectiv. „în ale căror cărţi vezi cum inşi iremediabili dresaţi îşi paradesc minţile în numele marotei socialiste.”(romlit.ro, nr.13/2018). Determinând un adjectiv (participiu), iremediabil este adverb, deci neflexibil, încât acordul devine un soi de hipercorectitudine.
  • Înjurătură ratată. „să de-a naibii o ţară în care oamenii politici te vindeau de la o zi la alta.” (evz.ro, 21 iulie 2018; ulterior, secvenţa apare corectată). Dacă publicistul va fi găsit în vreun dicţionar secvenţa subliniată scrisă ca atare, ea era acolo o locuţiune adjectivală, de-a naibii („de afurisită / rea ce este”). Aici însă avem de-a face cu o locuţiune verbală, a da naibii, drept care cratima creează o eroare gramaticală.
  • Dezacord. „Un nou atac în forţă a lui Liviu Dragnea” (titlu înscris pe ecran, România TV, 3 martie 2019). Ambiguitatea creată prin folosirea conectorului a (acordat greşit, prin nesocotirea logicii, cu forţă) putea fi evitată utilizându-se locuţiunea din partea, cum s-a auzit, de altfel, în prezentarea orală a ştirii.
  • După ureche. „ca să nu fi prins”. Erorile de gramatică şi ortografie nu lipsesc din subtitrări ale filmelor / serialelor. Cazul ilustrat de secvenţa citată (preluată din ep.8 al serialului „Cavalerii dreptăţii” oferit recent de Naţional TV) constituie o recidivă a aceluiaşi „păcat” comis în alte contexte şi episoade: scrierea conjunctivului prezent negativ al lui a fi cu un singur i (corect: să nu fii ). Greşeala pare a fi determinată de extinderea abuzivă, la conjunctiv, a regulii valabile pentru imperativul negativ (nu fi!), „vinovat” fiind acel nu şi aplicarea…după ureche a normei. Iată un alt exemplu: „Nu trebuie să fi doctor în Tora pentru a înţelege…” (adevărul.ro, 11 martie 2019; corect: să fii).
  • Laţ din lanţ? „Se strânge lanţul pentru procurorul acuzat că a fabricat dosarul lui…” (în titlu, câteva zile, pe site-ul evz.ro, începând cu 3 martie 2019). Acest caz de expresie alterată poate sugera că autorul textului nu aude prea bine sau nu are timp să-şi analizeze / verifice materialul lingvistic folosit (măcar pe cel din titlu). Sau şi una, şi alta…
  • Traducere trădătoare. Întorcându-ne la acelaşi serial, dar la episodul 10, e de presupus că mai mulţi telespectatori au fost intrigaţi de adresarea (de două ori) către nişte tineri „cavaleri” cu „micuţule!”. Şi tot de presupus este că cei ştiutori de măcar puţină engleză şi-au dat seama că, de fapt, era o traducere a unor formule (prescurtate) de „certare” şăgalnic afectuoasă de tipul „you little rascal (cu variante; „ticălos / pungaş mic”), restrânsă adesea în engleză la „you little…” (de unde traducerea nefericită prin „micuţule!”).
  • Vocativ. „Scrisoarea se vrea (…) un Deşteaptă-te[] europene[] din somnul tău de moarte” (evz.ro, 5 martie 2019). Se vede că cei care ignoră cerinţe imperative ale folosirii virgulei (cum este cea vizând marcarea vocativului) nu fac discriminări atunci când parafrazează titlul Imnului nostru, tratându-i pe europeni, în general, la fel ca pe români, neîncadrarea între virgule lovind cu aceeaşi regretabilă statornicie.
  • Genitiv-dativ modificat. „Ar trebui, deci, să evităm consumul coajei de lămâie, de exemplu” – conchide ziaristul care ia un interviu unui specialist (evz.ro, 7 martie, 2019). Trecând cu vederea aşezarea între virgule a lui deci (neacceptată de Îndreptar), trebuie spus că forma de G-D folosită pentru substantivul evidenţiat cu italice ignoră un reper cu valabilitate pentru feminine (de la care există puţine excepţii): omonimia cu pluralul. Aşadar: coajă – coji, unei coji, cojii. De altfel, eroarea poate apărea şi la alte substantive: „Planurile acestei adevărate comoare (…) au fost trimise…”(evz.ro, 24 octombrie 2017; corect: comori).
  • Foamea de anglicisme. „A renunţa la carbohidraţi înseamnă starvare forţată”( specialist în diete, ProTV, 11 martie 2019). To starve („a muri / suferi de foame”), starved („înfometat”), starvation („foame; foamete; inaniţie”) au ispitit pe doritorii de a(-şi) îmbogăţi limba română cu noi anglicisme, starvare fiind cel mai nou (şi inutil) pe care l-am auzit / întâlnit.

    I.NEDELEA

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: