Concursul Trasee eminesciene, ediţia a VI-a

 Anul acesta, Traseele eminesciene – concursul de recitare a liricii eminesciene „La Putna” – a ajuns la a VI-a ediţie.

Concursul, desfăşurat în perioada mai–iunie 2019, a adunat participanţi din Suceava, Cernăuţi şi Chişinău. Sâmbătă, 8 iunie, câştigătorii concursului au ajuns la Mănăstirea Putna.

Mai întâi a fost săvârşită slujba de pomenire a marelui poet şi gânditor, de către Înaltpreasfinţitul Pimen, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, împreună cu părintele stareţ al mănăstirii, arhimandritul Melchisedec Velnic, şi alţi slujitori de la Putna.

După parastas, Înaltpreasfinţitul Părinte Pimen a rostit un cuvânt prin care a încurajat participanţii să îl cunoască şi să îl urmeze pe Eminescu: „A zis Mihai Eminescu: Să facem din ziua de 2 iulie, când a adormit Ştefan cel Mare, sărbătoare naţională!

Eminescu a abordat în poezia şi în proza sa toate problemele vremii – şi chiar din toate timpurile –, ca un profet. A scris cu o conştiinţă de apostol, de slujitor al altarului conştiinţei naţionale, o conştiinţă de adevărat creştin. El a mai spus un cuvânt pe care preotul duhovnic este dator să-l spună: când mergi la mormintele strămoşilor noştri, nu merge cu inima învrăjbită, ci cu inima împăcată, cu conştiinţa că suntem fii ai aceluiaşi neam. Să mergi ca la Împărtăşanie.

Tinerii din vremea lui Eminescu au mers la studii în afară. Dar când s-au întors, spune el, unii au pierdut tot ce era esenţial, creştinesc şi românesc. Noi trebuie să progresăm, treptat, şi să luăm din afară ceea ce ni se potriveşte ca români şi creştini ortodocşi. Să nu ne lăsăm înşelaţi”.

În incinta mănăstirii, în faţa bustului poetului, au avut loc luări de cuvânt din partea organizatorilor şi festivitatea de premiere.

Organizatorul principal al concursului este Consiliul Judeţean Suceava, prin Centrul Cultural Bucovina, al cărui director, domnul Sorin Filip, a fost prezent la manifestare; din partea Centrului, coordonatorul festivalului a fost scriitorul Ioan Manole. Consiliul Judeţean a fost reprezentat de consilierii Mihai Grozavu, iniţiatorul concursului, Mişu Gafencu şi Gheorghe Monoranu.

„Dacă Mănăstirea Putna este Ierusalim al neamului românesc, dacă Mihai Eminescu este românul suprem căruia trebuie să-i mulţumim pentru că demersul lui pentru neamul nostru nu a rămas fără ecou, noi, românii, credem că din când în când este bine să mai trecem prin altar. Drept care Centrul Cultural Bucovina organizează, în parteneriat cu Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor, festivalul de recitare a liricii eminesciene Trasee eminesciene” – a spus Călin Brăteanu, director al Centrului pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale din cadrul Centrului Cultural Bucovina.

Domnul consilier Mihai Grozavu a adăugat: „Ideea acestui festival a venit din dorinţa de a scoate din noi mai multă dăruire, mai mult suflet pentru limba română, pentru Eminescu şi pentru a fi mai uniţi în ceea ce facem. De la an la an am constatat că cele 3 delegaţii de concurenţi vin cu mai multă pregătire, cu sufletul mai bucuros şi cu încărcătura necesară Putnei. Să nu luăm răul din lume. Să luăm numai ceea ce e bun, numai ceea ce se potriveşte pentru noi, românii.”

La rândul său, doamna Gabriela Mihai, inspector general adjunct al Inspectoratului Şcolar Suceava şi consilier judeţean, a adus o carte cu poezii eminesciene, care pentru dumneaei stă alături de marile cărţi ale umanităţii. „Nu se poate o mai mare dovadă de patriotism decât să cinstim pe cei care înseamnă ceva pentru trăirea şi cultura noastră românească”.

Doamna Lilia Govornean, conducătoarea delegaţiei din regiunea Cernăuţi, a evidenţiat rolul esenţial al profesorului de a forma tânăra generaţie: „Venim des la Putna, venim cu copii, cu profesori, cu români, cu ucraineni, pentru că vrem să demonstrăm lumii întregi cine suntem. Ne mândrim că suntem români şi avem această mare bogăţie”. Doamna Aliona Coropceanu, conducătoarea delegaţiei din Chişinău, a spus la rândul său: „Traseele eminesciene sunt o veritabilă călătorie prin suflete, gânduri şi frumuseţi. Iar în aceste locuri mirifice ai revelaţia propriei regăsiri. Noi credem în Eminescu precum într-un soare spiritual al românilor şi în dăinuirea neamului românesc.”

Preşedintele juriului, scriitoarea Viorica Petrovici, a mulţumit Bunului Dumnezeu mai ales pentru copiii excepţionali care au participat la concurs: „În sufletul fiecăruia dintre ei încape o ţară. Atâta vreme cât ţara aceasta înfloreşte şi se dezvoltă în sufletul lor, niciodată neamul nostru nu va pieri. Mulţumesc Sfântului Ştefan că ne ocroteşte, că ne îndrumă, că poporul acesta rămâne dârz şi viteaz şi curat în sfinţenia lui. Mulţumesc lui Eminescu, pentru că a fost un adevărat martir, iar limba română prin el este curăţenie, sfinţenie şi înălţare.”

La final, poetul Casian Balabaşciuc şi-a arătat încrederea că România are încă multe de oferit românilor şi întregii lumi, aşa cum a făcut-o de atâtea ori în istorie: „Printre popoarele lumii, noi, românii, suntem un neam mai aparte, pentru că putem, dar nu ştim că putem, pentru că ştim, dar ignorăm că ştim. Şi, cu toate acestea, noi, o ţărişoară mică, am reuşit să străbatem secolele, mileniile, între imperii mari şi puternice. Nu ne-au făcut nimic şi nici nu ne vor face, pentru că în neamul românesc întotdeauna se nasc oameni care pot să ducă neamul mai departe”.

Premianţii din Suceava: Marele Premiu – Cristina Stavarache, Premiul I – Steluţa Camciuc, Premiul II – Paul Roman, Premiul III – Raluca Ilie.

Premianţii din Chişinău: Premiul I – Gabriela Rudnic, Premiul II – Nicoleta Cotruţa, Premiul III – Andreea Gonţa.

Premianţii din Cernăuţi: Premiul I – Tatiana Hovornyan, Premiul II – Ana Romaniuc, Premiul III – Roman Costiuc.

S-au acordat şi trei premii speciale pentru interpretarea muzicală: Mario Treteag, Florica Galea, Adela Şulea.

În deschiderea recitalului câştigătorilor concursului, un grup vocal de la şcoala „Mitropolit Iacob Putneanul” din Putna, coordonat de profesorul Mircea Aanei, a adus un omagiu de cântec poetului.

Recitalul elevilor câştigători a fost o bucurie; înregistrările video vor fi postate pe pagina de Facebook a mănăstirii. Festivalul a continuat cu vizitarea muzeului mănăstirii.

În încheiere, părintele stareţ al mănăstirii le-a vorbit elevilor despre acad. Zoe Dumitrescu-Buşulenga – maica Benedicta şi modul cum ea l-a înţeles pe Eminescu. Eminescu este un model în cultura şi spiritualitatea românească – a spus arhim. Melchisedec şi i-a îndemnat să îşi aleagă modele de viaţă care îi duc spre frumuseţea vieţuirii în această lume şi spre veşnicia în Dumnezeu. Totodată, i-a felicitat pe organizatorii concursului, care au ştiu să depăşească graniţe şi bariere şi să organizeze acest concurs pentru binele elevilor.

Elevii au lăsat şi câteva însemnări în Cartea de impresii a concursului, inaugurată în acest an. Unele dintre ele arată profunzimi care dau speranţă pentru continuarea cuminţeniei poporului care l-a dat pe Eminescu: „Dacă vrei să faci folclor, trebuie să fii folclor”, „Am un gând: credinţa fără om nu e credinţă, omul fără credinţă nu e om.” (Protos. DOSOFTEI DIJMĂRESCU; Foto: ierodiacon TIMOTEI TIRON)

 

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: