Un secol de învăţământ liceal în limba română

 În acest an se împlinesc o sută de ani de când liceul german „Franz Joseph” din Siret a devenit liceu românesc, în urma unirii Bucovinei cu România din 1918.

De fapt, acest lucru s-a petrecut şi în celelalte licee bucovinene sau transilvănene, ba chiar şi în universităţile din Cernăuţi şi Cluj. Era un fapt normal şi aşteptat ca în aceste unităţi de învăţământ să se treacă treptat de la limba de predare germană la limba oficială a noului stat căruia îi aparţineau – limba română.

Liceul german din Siret, înfiinţat în 1899, bazat pe vechea şcoală reală inferioară din anii ’70, s-a dovedit, la vremea sa, o unitate de elită, cu profesori bine pregătiţi, precum scriitorul Silvester Iaricevski sau publicistul Peter Tomaschek.

În cei douăzeci de ani de existenţă, au apărut şi opt anuare ale liceului în limba germană. Limba română era doar un obiect de studiu, fiind predată de Liviu Marian (fiul vestitului folclorist Simion Florea Marian, care predase la rândul lui limba română şi religia în şcoala reală inferioară), Aurelian Moldovan, Alexie Procopovici, Leontie Teodor sau Lazăr Vicol.

Aşadar liceul românesc siretean care s-a născut în 1919 a avut o bună bază de plecare. Unii profesori ai liceului german şi-au continuat activitatea, printre care trebuie neapărat amintit Peter Tomaschek, cel care a publicat studii valoroase despre Margareta Muşata, Eminescu sau doina noastră populară.

În 1936, la propunerea corpului profesoral liceul va primi numele fiului lui Bogdan I, Laţcu Vodă, cel care a domnit vreo zece ani la Siret, străvechea capitală a Moldovei, având relaţii cu Papa de la Roma şi permiţându-le catolicilor să întemeieze o episcopie, deşi el era ortodox.

Nicodim Iţcuş, istoric şi geograf, unul dintre directorii interbelici ai liceului, a sprijinit apariţia revistei „Freamătul literar” (1933-1937) şi a anuarelor liceului (şapte la număr), apărute de data aceasta în limba română, în care va publica chiar câteva studii istorice importante.

În această perioadă apare şi prima monografie a vechii capitale moldave, „Oraşul Siret în vremuri de demult” (1927), semnată de Simeon Reli, fost catihet la Siret, viitor profesor universitar la Facultatea de Teologie a Universităţii din Cernăuţi.

Dintre elevii străluciţi ai liceului trebuie amintit în primul rând Vasile Posteucă, scriitor stabilit în America, dar care nu va uita niciodată plaiurile natale. Dovada cea mai pregnantă este romanul „Băiatul drumului”, în care îşi evocă cu duioşie copilăria şi anii de şcoală de la Siret, când adesea parcurgea pe jos distanţa dintre Stăneşti, satul său natal, şi Siret.

George Nimigeanu, poet, membru al grupării literare „Iconar” de la Cernăuţi, ca şi Vasile Posteucă, de altfel, a fost menţionat de George Călinescu în monumentala sa „Istorie a literaturii române de la origini până în prezent”. Până la urmă, el se va dedica geografiei, ajungând profesor universitar la Bucureşti.

Itzak Artzi, o personalitate politică remarcabilă, fost elev al liceului siretean, s-a stabilit în Israel, ajungând membru al Parlamentului. Într-o carte de-a sa el afirma: „Oraşul Siret, în care m-am născut şi copilărit, a fost şi a rămas pentru sufletul meu un mic rai european”.

După al Doilea Război Mondial, liceul siretean a devenit, pe rând, şcoală comercială, şcoală pedagogică, şcoală medie, liceu teoretic, liceu industrial, ca în prezent să fie colegiu tehnic.

Vasile Andru, marele scriitor bucovinean, a urmat doi ani de liceu la Siret (1956-1958), ca apoi să termine la Rădăuţi. După Revoluţie, el a vizitat vechea şcoală unde s-a format, aducând câteva cărţi de-ale sale şi însoţindu-l pe Grigore Vieru, bardul Basarabiei, foarte interesat de aceste meleaguri istorice.

Profesorul universitar ieşean Gheorghe Macarie, critic literar şi de artă, şi-a început activitatea didactică la liceul din Siret (1962 ), participând la toate întâlnirile cu foştii săi elevi, cu excepţia celei din 2018, căci, la începutul acelui an, el ne-a părăsit…

 Ilie Cojocaru, poet premiat de Uniunea Scriitorilor pentru volumul său de debut, „Păcatul şi inspiraţia” (1997), a fost elev al Liceului „Laţcu Vodă”, apoi profesor la şcoala care l-a format şi la Şcoala Gimnazială „Petru Muşat”.

Prolificul şi valorosul prozator Ioan Ţicalo a fost şi el elev al acestui liceu, venind adesea pe jos, ca şi Vasile Posteucă, de la Sinăuţi, satul său natal, la Siret.

Doina Onica, nepoata lui Peter Tomaschek, fostă colegă de clasă cu Ioan Ţicalo şi cu subsemnatul, stabilită în Suedia, s-a remarcat prin lucrări valoroase în domeniul biochimiei.

În 1995 a reapărut revista „Freamătul literar”, fiind chiar premiată de trei ori în cadrul concursului revistelor şcolare. Aici s-au afirmat viitorii scriitori Romeo Petraşuc, în prezent stabilit în Sibiu, şi Călin Ciobotari, stabilit în Iaşi, redactor-şef al prestigioasei reviste „Dacia Literară”.

Concluzionând, putem afirma cu mândrie că Liceul „Laţcu Vodă” din Siret a fost de-a lungul anilor acestui secol un adevărat focar de lumină şi cultură pentru dulcea noastră Bucovină.

Prof. SILVESTRU PÂNZARIU

 Siret

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: