Pe tărâmuri de poveste

Dacă Zeus nu s-ar fi deghizat într-un taur şi nu ar fi răpit-o pe Europa, fiica regelui Agenor, probabil că acest continent nu ar fi fost ţinutul de poveste de astăzi, plin de locuri de explorat şi de descoperit, cu o multitudine de ţări şi obiceiuri, naţiuni şi limbi.

 Via KA201 – „Schools Only Partnership” (Parteneriate între şcoli), o echipă de la Şcoala Gimnazială „Mihail Sadoveanu” Grăniceşti, formată din directorul acesteia, Maria Zaharie, şi profesoarele Marinela Tcaci, subsemnata şi Anca Ivan, însoţite de un grup de zece elevi, configurează proiectul unui traseu laborios prin ţara lui Shakespeare. Întamplarea face ca acesta să treacă prin Consett şi să poarte numele de Tabără Culturală de Limbi Străine, cu tema „Jocurile de masă contra excluziunii sociale” (Board Games Against Social Exclusion). Jurnalul de călătorie a înregistrat nenumărate activităţi…

24 mai, 5:45. Elevi, părinţi, profesori, toţi eram gata, „în centru”, unde am stabilit întâlnirea dinaintea plecării, pregătiţi de hoinăreală. Un scurt schimb de cuvinte, câteva priviri gânditoare, lacrimi rătăcite prin trolere, verificarea de rutină, zâmbete fugitive, săruturi de rămas bun, şi duşi am fost.

Din acel moment totul a început să se învârtă cu o viteză ameţitoare şi, deodată, ne-am trezit înapoi, în acelaşi loc, în după-amiaza zilei de 3 iunie.

Încet, am început să ne amintim ce s-a întâmplat în acest interval. Presupun că vinovate de această confuzie au fost victoriile repurtate la cele două jocuri finale iniţiate de Arek, soldate cu un loc trei, obţinut de Patricia Petrovici, după primele două ale polonezilor, şi cu primele două locuri la cel de-al doilea joc, câştigate de gemenii Tyby şi Seby Boiciuc, în faţa polonezilor şi englezilor. Sau poate „cursul de conducere a măturii” de la Castelul Alnwick, locul în care s-a filmat seria filmelor cu celebrul vrăjitor Harry Potter. Probabil că magia a mers mult mai departe de atât, aşa că ne-am putea închipui ceva mult mai grav, despre care nimeni n-ar îndrăzni să vorbească. Căutarea Dragonului la castel, râsul deşănţat al vrăjitoarelor, aromele catifelate de lavandă, gălbenele, coada-şoricelului sau mentă din compoziţia săpunului fabricat de vizitatori după explicaţii şi indicaţii în curtea interioară, sunt doar câteva străfulgerări din visul de proporţii epice pe care toţi l-am visat cu ochii deschişi, în acelaşi timp.

 Fiecare dintre noi am privit aceeaşi imagine în mişcare timp de zece zile, dar unghiurile diferite au creat o perspectivă suprapusă, cinematografică. Am fost literalmente „luaţi pe sus” la ora 23.00, şi am avut ocazia să descoperim că „deasupra nopţii” este un fel de lumină prin care se poate zbura, asemănătoare celei a dimineţii, cu nori întocmai unui fum ce se ridică din hornuri, străbătuţi de benzi portocalii, înfăşurându-se şi desfăşurându-se ghiduş în jurul avionului.

Am sosit în Doncaster aproape la aceeaşi oră la care am plecat, iar un şofer hâtru ne-a întâmpinat cu un hohot de râs poznaş şi câteva glume. Voioşia a continuat în următoarea zi, când am jucat „Tu eşti Bing, iar tu eşti Bong”, şi alte jocuri de felul acesta, împreună cu Angela şi cu echipa ei (Jack, Jamie, Liam şi copiii), dar şi cu Arek, Iza, şi copiii lor polonezi.

Duminică am făcut o incursiune în istorie la Zidul lui Adrian şi o plimbare de câteva mile la Copacul lui Robin Hood, pe dealurile pitoreşti; luni am vizitat oraşul Consett, cu casele tipic englezeşti din perioada industrială. Muzeul Beamish a venit la rând în următoarea zi, cu Şcoala Victoriană, unde am asistat la o lecţie în adevăratul sens al cuvântului, anul fiind 1897 iar ambientul specific acelei vremi; copiii au experimentat scrisul cu pana, desenatul pe tăbliţe şi interacţiunea cu un profesor sever. Biserica metodistă, mina de cărbune cu istoria vieţilor spulberate din cauza condiţiilor aspre de muncă, ferma şi meşteşugurile observate acolo, oraşul cu fascinantele apartamente decorate conform timpului, magazinul de ciocolată, toate au alcătuit parcursul unei zile de neuitat. Şcoala, Consett Academy, ne-a depăşit toate aşteptările cu arhitectura sa futuristă, mulţimea de săli de clasă şi laboratoare cu pereţi transparenţi încadrând, pe câteva etaje, spaţiul imens de la mijloc în care elevii se întâlnesc de obicei pentru a lua masa. Am asistat la o lecţie despre vulcan, cu emisii şi mişcări tectonice în direct, într-o încăpere în care este amenajat un ecran digital.

 Acvariul cu numeroasele specii de peşti, din nou o lecţie, de data acesta despre steaua-de-mare, spectacolul cu foci, plimbarea desculţ pe ţărmul Mării Nordului, apoi Abaţia, în Tynemouth, au fost succedate, vineri, de excursia la Catedrala din Durham. Aceasta ne-a impresionat cu interioarele magnifice, în stil romanic, fiind locul în care au fost adăpostite moaştele Sfântului Cuthbert de Lindisfarne.

„Începe cu începutul şi continuă până ajungi la sfârşit: apoi punct.” („Alice în ara Minunilor”, Lewis Carroll) (Prof. MIHAELA HERGHILIGIU)

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: