Întâlnire cu scriitorul şi publicistul Hans Bergel la Cernăuţi

Istoricul şi scriitorul cernăuţean Dragoş Olaru – cărturarul neobosit, care a cercetat cu acribie şi a pus în valoare documente inedite şi relevante aflate în arhivele ”micii Viene” din partea înstrăinată a Bucovinei istorice – ne oferă consemnarea unei emoţionante (atât pentru oaspete, cât şi pentru gazde) întâlniri recente cu Hans Bergel, scriitor şi publicist german originar din România. Un artist şi un om cu o biografie impresionantă, puternic marcată de nedreptăţile şi răutăţile ”obsedantelor decenii” comuniste postbelice. Înainte de a-i da cuvântul prietenului meu cernăuţean, îi transmit mulţumirile noastre, însoţite de sincere urări de bine şi de grabnică însănătoşire. La bună şi îndată revedere, dragă Dragoş! (Cezar Straton)

Cu o vitalitate cum rar întâlneşti la 94 de ani, Hans Bergel, scriitor şi publicist german, de loc din Râşnov, România, acum stabilit în Germania, s-a aflat pe 5 iunie, la Centrul literar „Paul Celan” din capitala istorică a Bucovinei, unde a avut o întâlnire de suflet cu un numeros public cernăuţean. După cum a declarat scriitorul, el a visat o viaţă întreagă să viziteze Cernăuţiul, oraşul despre care ştia atât de multe lucruri de la numeroşii săi prieteni bucovineni. La întâlnirea „Pe urmele bucovinenilor”, Hans Bergel le-a vorbit cernăuţenilor cu multă dragoste şi măiestrie despre prietenii lui bucovineni Gregor von Rezzori, Manfred Winkler, Alfred Margul-Sperber, Margit Bartfeld-Feller şi Dorotheea Sella.

Întrunirea a fost organizată cu sprijinul „Gedankendach” şi coordonată de Natalia Masian, colaborator la ”Kulturforum östliches Europa”. Iată o scurtă biografie a lui Hans Bergel semnată de Adina Chirvasă (”O viaţă pentru mai multe romane”).

Scriitorul Hans Bergel s-a născut în perioada interbelică, mai exact în 1925, în Râşnov. O parte din copilărie şi-a petrecut-o în Râşnov, iar din 1939 familia sa se mută în Braşov, unde el va urma Liceul Honterus. Doi ani mai târziu pleacă la Sibiu, unde până în 1944 urmează seminarul pedagogic din Sibiu. Contextul istoric îi schimbă însă cursul vieţii. După ce România întoarce armele împotriva Germaniei naziste, în 1944, Hans Bergel este nevoit să-şi întrerupă studiile. La începutul anului următor este doar la un pas de a fi deportat în Uniunea Sovietică, dar reuşeşte să fugă în ultimul moment din lagăr şi s-a ascuns luni bune în Munţii Cibinului. Se întoarce la Sibiu, îşi continuă studiile şi în 1946 îşi ia bacalaureatul, după care este angajat ca profesor. În 1947 părăseşte clandestin România, dar este prins în Ungaria, extrădat şi condamnat la 14 luni de închisoare pentru trecere frauduloasă a frontierei. Reuşeşte să evadeze după 10 luni. Ajuns acasă după mai multe peripeţii, este recrutat şi îşi satisface serviciul militar în 1948-1949. Până în 1956 este şi sportiv de performanţă, însă asta nu-l va scoate de sub urmărirea autorităţilor din regimul de tristă amintire. Între timp se înscrie la cursuri de istoria artei şi filosofie, la Bucureşti, cursuri pe care le urmează la fără frecvenţă. Şi aceste studii le va întrerupe, deoarece în 1954 a fost arestat la Cluj pentru „incitare la rebeliune” şi condamnat la un an închisoare. Deşi a fost eliberat mai devreme, nu i s-a permis să-şi reia studiile. În 1951 se căsătoreşte cu Susanne Schunn, cu care are o fiică şi doi fii. Îşi câştigă existenţa cu activităţi literare şi publicistice. Însă, de la o publicaţie în limba germană la care lucra este concediat pe motive politice. O vreme a fost angajat ca violoncelist la teatrul muzical din Braşov. În aprilie 1959, Hans Bergel a fost arestat pentru a treia oară. Unele manuscrise confiscate s-au pierdut, altele se află în dosarul penal. Tribunalul militar, care l-a judecat în cadrul procesului „grupului de scriitori germani”, încheiat la 15 septembrie 1959 la Braşov, l-a condamnat la 15 ani de muncă silnică şi la 5 ani de pierdere a drepturilor cetăţeneşti. Din cei 15 ani la care fusese condamnat, a executat aproape 3 ani de detenţie, timp în care a trecut prin 18 temniţe: minele de plumb de la Baia Sprie, fortul Făgăraş, închisoarea de tranzit Codlea, „malmezonul” din Bucureşti, închisoarea militară din Timişoara, închisorile Securităţii de la Arad, Curtici şi Braşov, lagărele de muncă forţată Răchitoasa şi de pe insula dunăreană Strâmba, fortul subteran nr.13 Jilava etc. Din 1962 până-n în 1964 a avut domiciliu forţat în Bărăgan, unde l-a cunoscut şi pe Corneliu Coposu. Abia în 1968 este reabilitat. În acelaşi an a depus cerere de emigrare în Republica Federală Germania, pentru a cărei aprobare a fost sprijinit de scriitorul Günter Grass, care a intervenit pe lângă Willy Brandt, pe vremea aceea ministrul de externe al Germaniei. A reuşit să emigreze în Republica Federală Germană pe vremea aceea, unde şi-a reluat cu succes activitatea literară şi publicistică, obţinând numeroase premii. În 1996 este declarat cetăţean de onoare al Braşovului, în anul 2000 Universitatea Bucureşti îi acordă titlul „Doctor honoris causa”, iar în 2009 preşedintele României, Traian Băsescu îi acordă Ordinul „Meritul Cultural” în grad de ofiţer, categoria A – „Literatură”, pentru „contribuţia personală la îmbogăţirea patrimoniului cultural românesc şi universal”. În 2012, Hans Bergel a primit şi titlul de „Scriitor al oraşului”, primul de acest gen, acordat de Uniunea Scriitorilor din România, filiala Braşov. Este, din acelaşi an, şi cetăţean de onoare al oraşului Râşnov. În 2014 a primit premiul „Opera omnia” al Filialei Braşov a Uniunii Scriitorilor din România. (DRAGOŞ OLARU, Cernăuţi)

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: