Doina Florea

„Neamul Florenilor şi a lor legendă”

Există locuri în care simţi cum se revarsă spre tine valuri de iubire, încântări de psalmi şi în foşnet de brazi şi fagi maiestuoşi care par rezemaţi de cer, iar lângă o apă – vioara.

Într-un asemenea loc a răsărit „neamul Florenilor”, un neam de oameni despre care Mihail Sadoveanu ar spune ca „stau în faţa soarelui cu o inimă ca din el ruptă”.

Descendenta acestui neam dârz şi iubitor de ţară şi de frumos, Doina Florea Nelega ne dăruieşte în anul Centenarului Unirii o carte scrisă cu plinul inimii sale: „Neamul Florenilor şi a lor legendă”.

Opera fiecărui om este întotdeauna, indiferent de genul de creaţie, un portret al lui însuşi.

Aşadar, Doina Florea ni se dezvăluie ca un om care crede cu tărie în rolul salvator al artei şi în supremaţia frumosului „în tot şi în toate”, de la arta de a trăi şi până la arta de a schimba lumea. Dacă într-o oglindă ne vedem chipul, într-o operă de artă ne vedem sufletul. Crezul ei ne îndeamnă să ne vedem sufletul şi este liantul unităţii în diversitatea aspectelor în care se manifestă efortul ei creator: numeroase studii de sociologie aplicată şi de inginerie socială, eseuri, poeme, folclor, cărţi despre neamul său, pictura însumând peste 200 de lucrări expuse din 2015 la Deva, Suceava, Bucureşti.

Provenind dintr-o familie de intelectuali remarcabili, trăitoare dintru început la Stupca, satul cu arbori de stele”, coborâte în muzica lui Ciprian Porumbescu şi cântată magistral de virtuozi ai viorii din tagma vestitului Alexandru Bidirel, Doina Florea este o personalitate complexă, o luptătoare pentru optimizarea socio-umană, un om care se perfecţionează mereu pe sine, înţelegând că orice reuşită personală se răsfrânge benefic asupra altora şi asupra viitorimii.

„Sociologul în acţiune”, Doina Florea manifestă o aplicare firească şi plină de compasiune asupra dezmoşteniţilor vieţii, persoane aflate în suferinţă sau în imposibilitate de a se integra social. Şi e uimitor cum reuşeşte să se implice simultan în atât de multe şi de diverse lucruri – studii, strategii, reforme, programe şi proiecte naţionale şi internaţionale, ca să nu mai vorbim de un sfert de veac de funcţii de conducere.

Un înalt exemplu de întoarcere a darului primit!

Sunt lucruri care o prezintă ca demn şi vrednic urmaş al neamului său de oameni rai, oameni care te duc cu gândul la reflecţii emblematice universale de genul „nu ies furtuni din fiecare nor” din „Hamlet” al lui Shakespeare sau de genul celei a lui Pablo Picasso: „Poţi desena soarele ca o pată galbenă. Dar puţini pot face dintr-o pată galbenă un soare”.

Despre cartea de faţă autoarea mărturiseşte dintru început că se vrea „o încercare de monografie”, scrisă în maniera neamului său.

Restituirea valorilor e minunat lucru, e împlinirea datoriei de a nu lăsa străbunii să moară, pentru că omul moare cu adevărat când îi moare amintirea. Restituirea valorilor înseamnă istorie şi piatră durabilă la temelia umanităţii.

Deschizând cartea Doinei Florea, vezi cum un chip coborât parcă dintr-o icoană te cheamă în Bucovina să-ţi arate „brazdele veacului”. Şi întorcând încet filele te întâmpină alte icoane din Bucovina: Vladimir Florea – „portretistul şlefuind piatra cu mâna dinspre inimă”, cel căruia autoarea i-a dedicat în 2012 o carte în memoria tatălui ei, Radu Florea, Arcadie Florea – copilul erou al Bucovinei, Simion Florea Marian – academicianul, iscoditorul, „marele sacerdot întru cultura română”, cum îl numea în 1985 un membru al Academiei Române, Trifon Falat Florea – sau dascălul vocaţional, Galafira Florea sau pacea casei, Maria Marian sau „într-al umorului har şi al clavirului iubire”.

Harul autoarei îmbină armonios rigoarea informaţiei, ceea ce presupune cercetare laborioasă, cu scânteierea eseistică şi fiorul poetic şi chiar cu penelul pictorului portretist.

În deplin acord cu viziunea unor personalităţi luate ca model, cum ar fi „înaltul dascăl bucovinean „Vasile Andru, Doina Florea merge la esenţe, esenţa acestei opere vaste fiind aceea că sesizarea şi asigurarea legăturii între micro şi macro-cosmos, dialogul între cer şi pământ sau, altfel spus, conectarea energiilor pământene la cele cosmice sunt de neignorat.

Inegalabilul etnograf Simion Florea Marian ne introduce, cum spunea Bogdan Petriceicu Hasdeu: „în mintea şi în inima acestui superb popor”.

Aşezând în carte exponenţi de seamă ai neamului, Doina Florea ne ajută să vedem izvorul comun ce-i leagă; darul şi iubirea de tot ce e durabil, realizând portrete remarcabile, ca să înţelegem de ce s-a scris această carte, încheie inedit fiecare capitol, ca o concluzie, cu pilde dintre cele transmise de viaţa fiecăruia.

Doina Florea se închină cu recunoştinţă în faţa înaintaşului său, îndemnându-ne să nu ne depărtăm de astfel de modele pilduitoare, „să nu simţim niciodată revoltă”, ci numai armonie, să conştientizăm că limbajul sufletului se găseşte peste tot în natură, să căutăm numai frumuseţea lucrurilor simple.

Lectura acestei cărţi reînnoieşte puterea de a merge mai departe. „O româncă ce nu se dă bătută”, pentru că provine dintr-o „viţă nepieritoare”, oferă un model şi o face din recunoştinţă, din evlavie şi din iubire trăitoare pentru Bucovina, pentru moldoveni, cu genialitatea, cu urcuşul lor dumnezeiesc, întru unitatea inimii lor cu universul.

Şi închide toate acestea într-un gest apoteotic: „Stau în genunchi ca să staţi şi voi!”.

Câtă „smerită recunoştinţă!” Nu e „canonică cuminţenie”, nici „înfrângere” pentru că „un neam ca cel românesc nu poate fi învins”.

Să ne plecăm şi noi genunchii, cu recunoştinţă!

Prof. MARIA CREŢU,

Mălini

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: