Buchiseli. Cum stă treaba

 Oricât de des s-ar auzi rostit – în casă, pe stradă, pe uliţă ori în alte convorbiri – şi ar fi întâlnit în scrieri de tot felul, cuvântul (scris cu italice) din titlu poate n-ar fi devenit subiect de buchiseli dacă nu se impunea impresia că el a intrat şi în…politică, chiar la nivel înalt, fiind preferat pentru laude ori reproşuri (în contexte afirmative, respectiv negative). Dintr-o parte a eşichierului către cealaltă parte, ba şi de-a curmezişul şi în interior (şi chiar dinspre entităţi presupus neutre / echidistante), am fost sau suntem informaţi că „Parlamentul nu şi-a făcut treaba”, că ”DNA îşi face treaba”, că fosta sa şefă „şi-a făcut treaba”, că „Guvernul nu-şi face treaba”, cutare ministru „îşi face treaba cu brio” sau deloc, că „Şeful statului întârzie să-şi facă treaba”, că „Opoziţia nu reuşeşte să-şi facă treaba”, că un anume primar „e pus pe treabă” ş.a.m.d. Cu trimiteri mult mai diverse decât cele sugerate aici, „îmbrăţişarea” în discursuri a acestei vorbe simple, dar cu valenţe semantice multiple, ar putea mărturisi, deopotrivă, înclinaţia neaoşistă a vorbitorilor, care se vor a fi înţeleşi şi percepuţi ca apropiaţi de…popor, sau recunoaşterea capacităţii ei de a acoperi, fără complicaţii retorice, realităţi astfel văzute mai clar şi cu şanse mai mari de a corespunde adevărului.

 Părăsim lumea larmei frecvent cacofonice a politicii, lăsându-i pe corifeii săi în treaba lor. Văzându-ne de treaba noastră, să analizăm cam cum stă treaba cu acest substantiv din perspectivă lingvistică. Aşadar, să trecem la treabă! Mai întâi, pentru a-i dovedi frecvenţa excepţională în comunicare (atât în lumea aşa-zis bună, a celor cu funcţii înalte, cât şi printre noi, cei de rând), este de menţionat că, pe internet, are aproape 7 milioane de atestări, iar pentru expresia „îşi face treaba”, acelaşi Google prezintă circa 210 000 de rezultate. Poate nu la fel de frecvent precum lucru (la care se apelează şi când e cazul, şi când nu este, ajungând un fel de instrument pentru a înlocui confuz orice obiect de referinţă în enunţuri, cuvântul tinzând să acopere orice şi chiar să se desemantizeze), treabă îşi păstrează o oarecare expresivitate, mai ales în locuţiuni şi alte numeroase asocieri; Mic Dicţionar Academic (MDA, 2010) îi înregistrează peste 80 de ocurenţe diferite (mai mult ori mai puţin figurate) în care este implicat.

Cu origine slavă (treba) şi atestat de pe vremea lui Coresi, acest substantiv feminin are un comportament gramatical oarecum nonconformist. Dacă primul DOOM (1982) îi accepta două forme literare de plural – treburi şi trebi, ediţia din 2005 i-o recunoaşte numai pe cea dintâi. Cealaltă rămâne funcţională doar în registru popular / regional şi ca formă corectă de genitiv-dativ (G-D: unei trebi). Destul de rar folosită, aceasta din urmă (care respectă omonimia cu pluralul vechi, acum interzis, specifică femininelor) se bucură de o ilustrare celebră datorită cunoscutei poezii „În capul trebii” a lui Marin Sorescu. De altfel, acest titlu a avut ecoul cuvenit, formularea intrând în arsenalul ironiei la care apelează destul de mulţi oratori şi publicişti.

Cât priveşte desinenţa de plural favorizată academic, -uri, nu trebuie uitat că ea este specifică neutrului, dar, în cazul femininelor „nume de materie, de lucruri sau de acţiuni”, s-a resimţit, aşa cum remarcă vechea Gramatică a Academiei (ed. 1966, vol.I, p.69), o apropiere prin sens de ceea ce s-a mai numit şi ambigen, şi astfel s-a ajuns la treburi, gâlcevuri, ierburi, lefuri, lipsuri, vremuri etc. Dată fiind desinenţa de plural şi cea de G-D, noua gramatică academică, 2005, îl încadrează pe treabă în declinarea a IX-a.

Deşi nu foarte bogată, familia de cuvinte a lui treabă (a trebălui, trebăluială, trebşoară, trebuşoară, trebuţă) merită un scurt popas buchisitor. Oricât de mare ar fi tentaţia de a-l apropia de această familie pe a trebui (cu ale sale trebuinţă, trebuincios etc.), eventual amăgiţi fiind de grupul comun de consoane, etimologiile din dicţionare ne aduc la realitate, fiind vorba doar de o origine similară, cea slavă. Totuşi, în cazul lui netrebnic, pe care lucrările lexicografice (acelea la îndemână sau citate de dexonline) îl prezintă ca urmaş al slavului netrebinu, s-ar putea spune că, în această privinţă, avem dreptul la o îndoială rezonabilă. În MDA, după ce luăm cunoştinţă de aceeaşi etimologie, îl întâlnim, la locul lui alfabetic, pe trebnic (atestat la Coresi, explicat prin „trebuincios, capabil”, prezentat ca învechit şi cu derivatul trebnicie „utilitate”), pentru care se menţionează că e provenit din treabă+-nic. Aceeaşi opinie este consemnată şi în NDULR. În plus, aceste dicţionare, precum şi DEX (1996) îl înregistrează pe omonimul trebnic cu sensul „altar; molitvelnic”, pentru care nu-i nicio îndoială că provine din sl. trebeniku. Or, dacă trebnic „capabil” provine din treabă, de ce netrebnic n-ar fi format prin prefixare de la acelaşi cuvânt, intrând, astfel, în familia lui treabă? Nu e de neglijat nici faptul că sufixul nic este destul de vechi şi foarte productiv în limba noastră.

Din câte ar mai fi de spus pe aceeaşi temă, mai reţinem un singur fapt: treabă intră şi în componenţa unei locuţiuni adjectivale – de treabă „cumsecade, onest”. DOOM consideră că cele două elemente alcătuitoare care dau un sens unic nu s-au sudat suficient, drept care recomandă scrierea separată. Aceasta, deşi Lazăr Şăineanu, în dicţionarul său (ediţia a V-a, 1925), prefera varianta „legată”, detreabă.

Prezent în sectoare largi ale comunicării, de la limbajul copilăriei – nu insistăm! – până la cel al înaltei (?) politici, treabă ne-a pus la treabă; dacă doar ne-am aflat în treabă ori ne-am făcut şi ne-a mers treaba este treaba Dumneavoastră să judecaţi!

I. NEDELEA

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: