Adevărul despre drumurile din judeţul Suceava:

Realitatea care a dovedit că se poate ca un drum să fie modernizat în opt luni: DN 29 Suceava – Botoşani

 Interviu cu deputatul CĂTĂLIN NECHIFOR

 Reporter: – Cum aţi acţionat în mandatul de preşedinte al Consiliului Judeţean Suceava pentru modernizarea infrastructurii rutiere din judeţul Suceava?

Cătălin Nechifor: – Despre drumurile din Suceava este mult de povestit. S-a făcut, din păcate, prea puţin din 1989 şi până acum, însă anumite lucruri trebuie explicate. În mandatul meu de preşedinte, 2012 – 2016, am avut la îndemână câteva posibilităţi pe care le-am şi fructificat într-o măsură destul de mare.

Era imperativ să avem drumul naţional DN 29, Suceava – Botoşani, modernizat, şi asta pentru că eram cu investiţia la aeroportul Salcea în plină derulare şi era nevoia de a lega două capitale de judeţ, Suceava şi Botoşani, între ele şi în acelaşi timp aveam un drum naţional extrem de prost, era chiar catastrofal drumul între Suceava şi Botoşani şi din cauza asta se întâmplaseră şi multe accidente, inclusiv cu pierderi de vieţi omeneşti.

Decizia am luat-o undeva în vara lui 2013 şi Victor Ponta ne-a susţinut la acel moment şi, mai mult decât atât, undeva în luna octombrie a şi fost prezent în zonă la Baişa, la limita dintre cele două judeţe, să vadă cum începe execuţia la drum.

Atunci am demarat lucrările contractate, cred eu, cu cea mai tare firma românească de construcţii de drumuri, firma lui Umbrărescu, şi pot spune că s-a achitat exemplar de lucrare.

  Cum a fost derulat acest proiect? A fost nevoie să fie împinsă firma de la spate, aşa cum se întâmplă acum?

– Îmi aduc aminte că la câteva zile distanţă după ce am lansat proiectul şi am dat drumul la lucrări au fost critici destul de mari din partea opoziţiei, cum că nu vom face absolut nimic, că am adus utilajele acolo doar ca să facem impresie şi că nu vom fi în stare să îl terminăm.

Însă fix pe 15 august 2014, la nici 8 luni de la demararea lucrărilor, Victor Ponta s-a reîntors la Suceava şi am inaugurat acel drum naţional care rămâne şi azi un etalon despre cum trebuie construit ceva durabil.

Ştiu că la un moment dat avusesem discuţii cu primarii din zonă, dar şi cu câţiva colegi din judeţ ca să îi acordăm domnului Umbrărescu titlul de cetăţean de onoare al judeţului, pe care l-a refuzat, fiind un om de o rară modestie, dar, una peste alta, a rămas un drum extrem de bine realizat, cu semnalizare rutieră şi cu ieşiri de pe carosabil şi cu o structură de asfalt care rezistă după mai bine de 5 ani de atunci.

M-a frapat faptul că domnul Umbrărescu venea des în zonă să supravegheze lucrarea şi ţineam legătura, iar lucrurile erau tranşate de o manieră foarte profesionistă. Cei care munceau primeau şi catering şi demonstraţia de forţă a fost una foarte binevenită, pentru că s-a dovedit că şi în România, atunci când există voinţă politică, când există interes din partea autorităţilor locale, se poate face ceva durabil.

Ce alt proiect important de drum naţional a mai fost realizat în judeţ?

– Am mai avut un proiect pe care l-am început în 2015, pentru că nu poţi să ceri, chiar dacă vrei, toate în acelaşi timp de la Guvern. Discuţia mea cu Victor Ponta a fost să etapizăm lucrurile şi dacă în 2013 – 2014 ne-am concentrat pe drumul Suceava – Botoşani, a venit 2015, an în care am început lucrările pe DN 17 B, drumul pe Valea Bistriţei, de la Vatra Dornei către Broşteni, către Poiana Largului, către Neamţ şi Ardeal, lucrare care a început şi ea în forţă şi doar după câteva luni după ce finalizaserăm lucrările pe TransRarău, pe drumuri judeţene, am reuşit să finalizăm 26 km de la Vatra Dornei către Crucea.

A venit momentul plecării lui Victor Ponta din Guvern în toamna lui 2015, iar în 2016 s-au îngheţat toate proiectele de la Guvern pentru judeţul Suceava, aveam alt premier, Dacian Cioloş, de altă culoare politică, aşa cum se dovedeşte acum, însă mă bucur că acest proiect de pe Valea Bistriţei a continuat, chiar dacă mai încet din 2016. Nici astăzi nu s-a reuşit să se finalizeze să se toarne asfalt pe toţi cei 53 km, până la limita de judeţ cu Neamţ. Noi, doar în câteva luni, am turnat 26 km.

Despre DN 18, care leagă Bucovina de Maramureş, ce puteţi spune?

– Unul dintre rateurile pe drumurile naţionale a fost DN 18, un drum pe care l-am preluat în 2012 cu un contract dificil de dus la capăt pentru că patronul de acolo avea dosare penale în care era implicat alături de Radu Mazăre. Din teamă, din dezinteres poate, lucrările au tărăgănat foarte mult, iar în 2013 le-am cerut celor de la Compania Naţională de Drumuri să rezilieze contractul pentru că firma nu-şi făcea datoria nici în ceea ce priveşte de a ţine sub circulaţie drumul, nici deszăpezirea pe timp de iarnă, iar execuţia era modestă. Practic, luând-o de la zero, lucrurile au mers greu, cu studiu de fezabilitate, cu licitaţii, cu contracte, cu contestaţii, instanţă, termene de timp lungi şi ani pierduţi. Nici astăzi nu e finalizat acest drum.

Cum puteţi caracteriza acea perioadă din punctul de vedere al investiţiilor în infrastructura rutieră?

– În 3 ani de zile, în mandatul meu de preşedinte şi al lui Victor Ponta de premier, sunt mai mult de 100 km de drumuri naţionale modernizaţi în judeţul Suceava, pe DN 29 Suceava – Botoşani, pe DN 17 B, covoare asfaltice pe DN 17 A. Într-o ţară care acum are ca investiţii nimic, peste 100 km în 3 ani au însemnat ceva. Au fost proiecte de drumuri naţionale care au fost implementate în acea perioadă, unele cu succes. În 3 ani de mandat, pentru că atât timp a fost ajutorul de la Bucureşti, pentru că după ce a venit Dacian Cioloş s-a închis complet robinetul de bani către Suceava, în cei 3 ani pot să spun că sunt destul de mulţumit. Împreună cu Victor Ponta şi cu Corina Creţu au fost componente de drumuri finanţate din bani europeni, pe partea de drumuri judeţene aş aminti doar două trasee, Izvoarele Sucevei – Moldova Suliţa şi Ciprian Porumbescu-Ilişeşti, două tronsoane de drumuri judeţene care erau foarte aşteptate de locuitorii zonelor respective ţinând cont şi de potenţialul turistic, dar şi de potenţialul de cooperare transfrontalieră.

După 2016 cum vedeţi situaţia infrastructurii rutiere sucevene?

– Din 2016 nu s-a terminat nimic nou. Reiau ideea că în 6 luni din 2014 şi două luni din 2013, în 8 luni de muncă, am demonstrat că se pot face 43 km la drumul naţional DN 29. Poate că e puţin, poate că e mult, dar eu nu am mai auzit în România să fie realizat un drum naţional într-o astfel de manieră în doar câteva luni. Din 2016 judeţul Suceava nu a mai beneficiat de nicio rută deschisă. Sunt proiecte în execuţie, s-au mai făcut pe ici, pe colo, câteva bucăţele, s-au mai plombat în anumite părţi, însă trebuie să înţeleagă şi guvernanţii că avem de-a face cu un judeţ complex, e şi componentă turistică, e şi componentă economică socială generală şi ar trebui mai multă preocupare pentru Suceava, nu doar în perioada asta care e şi electorală şi ne mai aruncă praf în ochi de la nivel judeţean sau guvernamental.

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: