Senatorul PSD Virginel Iordache la 29 de ani de la primele alegeri libere post-revoluţionare din 20 mai 1990

De atunci românii au avut libertatea de a-şi alege singuri drumul pe care doresc să meargă ca popor

Senatorul PSD de Suceava Virginel Iordache consideră că primele alegeri libere de după anul 1989 au reprezentat ziua reinstaurării democraţiei în România, apreciind că din acel moment românii au avut libertatea de a-şi alege singuri drumul pe care doresc să meargă ca popor.

Într-o amplă declaraţie politică, senatorul sucevean prezintă o analiză a evenimentelor din prima parte a anului 1990, după evenimentele din decembrie 1989, când regimul comunist a fost înlăturat.

Vă prezentăm integral analiza senatorului Virginel Iordache. (N.B.)

„La cinci luni de la evenimentele din decembrie 1989, românii au fost chemaţi la urne pentru a-şi alege democratic parlamentarii şi preşedintele. Erau primele alegeri libere după 1947 din ţara noastră. În cursa electorală se înscriseseră zeci de partide, din care maxim zece ar fi putut depăşi 1% din sufragii. Pentru cealaltă competiţie, cea prezidenţială, electoratul avea de ales între domnii Ion Iliescu, Radu Câmpeanu şi Ion Raţiu.

Nu vom înţelege cu adevărat ce au însemnat pentru viaţa politică şi pentru viitorul naţiunii române alegerile din 20 mai 1990 dacă nu le vom conecta la procesul deschis de Revoluţia Română din decembrie 1989, la idealurile şi la obiectivele acesteia.

În esenţa sa, Revoluţia din decembrie nu a fost una restauratoare, care să-şi fi propus să dea timpul înapoi şi să întoarcă România la ordinea politică, economică şi socială din perioada antebelică. Revoluţia Română a fost una întemeietoare. Obiectivele ei fundamentale prefigurau o nouă ordine constituţională, legală şi instituţională, un stat modern, o societate deschisă, liberă şi democratică. Drumul spre această nouă construcţie statală, bazată pe valorile lumii libere şi democratice, trecea obligatoriu prin alegeri libere, democratice şi echitabile, care să dea expresie voinţei cetăţenilor români. De aceea, el era şi înscris ca obiectiv în cele zece puncte ale programului Revoluţiei Române, înscris în Comunicatul către ţară din noaptea de 22 decembrie.

Organizarea alegerilor din mai 1990, era sarcina prioritară a organelor puterii provizorii care a rezultat în urma prăbuşirii, sub presiunea şi prin jertfele cetăţenilor României, a regimului ceauşist. Sunt sigur că eram cu toţii conştienţi de faptul că legitimitatea unui regim politic şi a unei guvernări nu poate rezulta decât în urma unui scrutin electoral. Legitimitatea oferită de revoluţie era una preponderent morală şi simbolică, dar cu totul insuficientă pentru a construi structuri statale puternice, stabile şi respectate. În acest context, alegerile de la 20 mai 1990 au consacrat opţiunea fundamentală şi ireversibilă a românilor pentru democraţie şi au dat instituţiilor alese legitimitate şi un mandat clar pentru reformarea radicală a societăţii şi economiei româneşti. Istoria va reţine aceste adevăruri fundamentale despre alegerile din 20 mai 1990 şi le va aşeza acolo unde le este locul.

Cei mai tineri ar spune astăzi ce acordăm atâta atenţie acelor alegeri, dar importanţa acelor alegeri a fost şi este covârşitoare, dacă le privim din perspectiva a ceea ce au însemnat ele pentru viitorul democraţiei româneşti. A fost primul test major pentru o societate abia ieşită dintr-un sistem totalitar, test care a permis României să-şi consolideze şi să-şi afirme mai apăsat opţiunea pentru democraţie avută cu 5 luni mai devreme. Fără acest pas, nu am fi fost pe deplin o ţară funcţională din punct de vedere democratic şi nici nu am fi demonstrat întregii lumi că Revoluţia nu a fost doar o întâmplare, ci o alegere conştientă făcută de poporul român pe drumul normalităţii, pentru că democraţia este cea mai firească formă de guvernământ existentă.

Oricum am judeca acele alegeri, ele trebuie privite cu obiectivitate şi fără idei preconcepute. Etichetarea zilei de 20 mai – cu trimiteri la rezultatul alegerilor – drept „Duminica Orbului” era şi rămâne subiectivă, nedreaptă şi jignitoare la adresa poporului român. Cetăţenii au votat cu ochii larg deschişi pentru o societate nouă, democratică, bazată pe statul de drept, pe justiţie socială, pe respectul drepturilor şi libertăţilor fundamentale, o societate pluralistă, tolerantă, deschisă.

Din acest punct de vedere, trebuie să subliniem că inclusiv apartenenţa noastră la NATO şi UE a fost şi este posibilă datorită acelui prim pas care s-a făcut pe 20 mai 1990. Fără el, România ar fi rămas prizoniera unui trecut care nu i-ar fi permis să acceadă în aceste structuri ce ne garantează la ora actuală că suntem parte a unui viitor comun în ceea ce priveşte politicile de apărare şi cele de dezvoltare economică. Suntem parte a unui întreg ce pune pe primul loc interesele cetăţenilor şi le asigură acestora un viitor predictibil şi stabil.

Pe 20 mai 1990, România a demonstrat că poate sta cu mândrie alături de celelalte state democratice ale lumii. Efortul a fost unul mare, dar extrem de necesar pentru ca ţara noastră să poată trece ulterior prin schimbările legislative atât de necesare consolidării democraţiei. Atunci s-au prefigurat soluţii constituţionale, precum forma republicană a statului, pluripartitismul, limitarea numărului mandatelor prezidenţiale, forma bicamerală a Parlamentului, reprezentarea politică şi protecţia minorităţilor naţionale, garantarea drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti fundamentale ş.a.m.d.

Din aceste motive, nu se cade să uităm de semnificaţia acelei zile extrem de importante în istoria României postdecembriste. Este de datoria noastră să dăm trecutului importanţa cuvenită, pentru că dacă uităm lecţiile pe care ni le-a oferit, riscăm să rămânem fără el, ori un popor fără trecut, este un popor fără viitor.

Închei subliniind faptul că putem privi data de 20 mai 1990 ca fiind „ziua de naştere” a democraţiei româneşti, fiind prima oară după mai bine de 40 de ani, când românii au avut libertatea de a-şi alege singuri drumul pe care doresc să meargă ca popor”.

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: