Adevărul despre Cetatea de Scaun a Sucevei:

Un proiect european care va rămâne în istorie

Interviu cu deputatul CĂTĂLIN NECHIFOR

Reporter: Cum a fost pornit proiectul restaurării şi stabilizării Cetăţii de Scaun a Sucevei?

Cătălin Nechifor: Cetatea de Scaun este un obiectiv major de patrimoniu al Sucevei, poate cel mai important în afară de mănăstirile din judeţ şi care avea nevoie de intervenţii majore la infrastructură, la stabilizarea versantului de nord-vest, dar şi la repunerea într-un format de promovare turistică mai modern.

După epoca lui Karl Romstorfer care a repus cetatea într-un circuit natural în 1904, au mai fost câteva intervenţii făcute de statul român, unele în perioada comunismului, altele de mai mici dimensiuni după Revoluţie, dar proiectul major de stabilizare şi restaurare a început undeva în 2007, atunci când a existat o iniţiativă de parteneriat între Consiliul Judeţean Suceava şi Primăria Municipiului Suceava, proprietarul acestui obiectiv de patrimoniu fiind Muzeul Bucovinei, în speţă Consiliul Judeţean. La un moment dat, după partea de studii, partea de proiect, s-a obţinut şi finanţarea, iar contractul a început să fie derulat în anul 2011. Eu am preluat această investiţie în 2012 având un grad de execuţie undeva la 23 la sută.

Cum s-au derulat lucrările în cadrul acestui proiect?

 – Au fost foarte multe dificultăţi în cei 4 ani pentru că atunci când intervii la un monument istoric de o asemenea factură există şi o doză de neprevăzut, dar am avut norocul să avem şi un constructor bun care a reuşit să depăşească toate dificultăţile şi o echipă de implementare a proiectului care a făcut faţă cu brio la toate provocările. Putem spune că, după 3 ani, în 16 august 2015, am asistat la momentul redeschiderii pentru public a acestui monument istoric. Atunci a fost prezentă şi Corina Creţu, comisarul european pentru Dezvoltare Regională, la redeschiderea cetăţii, iar proiectul a continuat mai departe. Atunci când avem un astfel de monument, nevoia de intervenţie, de finanţare nu cred că poate fi vreodată stopată.

S-a încercat şi modernizarea traseului de vizitare, să venim cu noi soluţii, să integrăm câteva noutăţi de prezentare, inclusiv prin parte de iluminat ambiental, prin parte de ghidare turistică, prin parte de filme proiectate pe pereţii cetăţii care prezintă o notă a trecutului, a istoriei frământate a Moldovei.

Am avut, 3 ani şi ceva, timp în care am reuşit să ducem la bun sfârşit acest obiectiv de investiţii şi cred că, în lipsa unei finanţări europene, posibilitatea de a interveni era extrem de limitată pentru că nevoile de finanţare din buget propriu sunt foarte mari, iar singura soluţie clară, concretă de asistenţă financiară era din bani europeni.

Nu aş vrea să uit faptul că în aceeaşi perioadă au fost derulate şi alte proiecte de Consiliul Judeţean Suceava în mandatul meu. Aş aminti aici de modernizarea şi reconstrucţia parţială a Muzeului Bucovinei, care a avut, la fel, o finanţare prin fonduri europene, care s-a derulat între 2014 şi 2016, dar la nivel de judeţ aş mai aminti şi Mănăstirea Putna, şi Biserica Sf. Simion cu Turnul Roşu, şi mănăstirile Moldoviţa şi Dragomirna, care au beneficiat, la rândul lor, de finanţări europene, pentru partea de reabilitare, pentru partea de reintegrare în viaţa monahală şi de vizitare turistică a acestor monumente din Patrimoniul UNESCO, dar şi din Patrimoniul Naţional.

 – Au existat dificultăţi în realizarea proiectului de la Cetatea de Scaun a Sucevei?

 – Cea mai mare dificultate la acest proiect a fost consolidarea pentru că versantul de nord-est, care este înspre oraş, de-a lungul timpului a suferit foarte multe modificări structurale. Dacă ne uităm şi la ceea ce s-a întâmplat cu Cetatea Şcheia, din partea de vest a Sucevei, din care nu s-a mai păstrat aproape nimic, având acelaşi fenomen de eroziune a solului şi de instabilitate a versantului, singura soluţie era intervenţia cu fonduri foarte serioase şi să se intervină asupra versantului pentru că, din studiile care existau, riscul de prăbuşire, riscul de destabilizare a versantului era foarte ridicat. Cred că s-a reuşit într-adevăr un lucru important, pentru că un monument de o asemenea factură început în secolul XIII, care a depăşit epoca lui Alexandru cel Bun, a lui Ştefan cel Mare, a Muşatinilor, care a continuat în secolul XVI şi a ajuns în zilele noastre să fie restaurat atât din bani publici cât şi din bani europeni.

Consideraţi că acesta a fost un proiect de succes şi care ar fi următorii paşi în promovarea acestui obiectiv?

 – Faptul că a fost un proiect de succes este demonstrat şi de creşterea numărului de vizitatori de la acest obiectiv. Asistăm, an după an, la recorduri de vizitare. Sunt din ce în ce mai mulţi turişti care vin în Bucovina şi aleg să viziteze şi Cetatea de Scaun, să vadă şi Muzeul Bucovinei. Sunt obiective care creează interes şi care cresc atractivitatea Sucevei ca şi destinaţie turistică.

Mai e mult de făcut pentru că, din punctul meu de vedere, ceea ce este necesar să se întâmple după finalizarea proiectului, după 2016, este integrarea acestei cetăţi medievale într-un circuit european. S-au făcut deja câţiva paşi, dar cred că lucrurile trebuie continuate pentru că există în Franţa, există în Germania, în alte spaţii cu istorie bogată, cetăţi de o asemenea factură, există şi în Transilvania şi în România, în general, dar apartenenţa la această reţea de cetăţi şi castele medievale este un proiect ambiţios pentru că, obţinând acest brand, această recunoaştere europeană, cu siguranţă va putea creşte adresabilitatea pentru publicul din România şi din străinătate.

 – Cum credeţi că au apreciat turiştii noua prezentare a Cetăţii de Scaun a Sucevei?

 – Îmi aduc aminte de un moment mai aparte. Chiar în ziua în care s-a redeschis Cetatea de Scaun pentru vizitare în 16 august 2015, atunci când a fost şi comisarul european Corina Creţu, din motive legate de proceduri, curtea interioară a cetăţii nu a putut fi deschisă publicului larg pentru că exista acolo o dotare cu echipamente foarte speciale, foarte scumpe. A fost şi un pic de nemulţumire, pentru că oamenii erau foarte curioşi şi voiau să vadă în totalitate obiectivul, dar în egală măsură atunci am reuşit să marcăm printr-un spectacol cu totul special, spectacol care a conţinut şi componenta medievală pentru că este deja o tradiţie ca la Suceava în cetate să aibă loc Festivalul Medieval „Ştefan cel Mare”, un festival deja consacrat în România, dar şi acest festival dedicat muzicii rock, Bucovina Rock Castle, care, la fel, atrage foarte mulţi spectatori. Iată că o cetate de această factură istorică poate să deschidă şi alte perspective, să aibă o abordare actuală cu obiectivul de a atrage cât mai mulţi vizitatori indiferent de vârsta lor.

Acesta este un material electoral altfel de cum v-aţi obişnuit, este despre realităţi, despre adevăr, despre proiecte care există, proiecte care au fost făcute, de mine, Cătălin Nechifor, Victor Ponta şi Corina Creţu. Astăzi, toţi trei suntem în Pro România, iar pe 26 mai puteţi să veniţi să ne votaţi pentru Parlamentul European, pentru România, pentru Suceava.

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: