Cartea, în Anul Cărţii, la Salonul Universităţii „Ştefan cel Mare” Suceava

Însufleţit de glasul, aplauzele participanţilor, dar şi de foşnetul cărţilor cu muzica lor aparte, holul central al Universităţii „Ştefan cel Mare” Suceava, în ipostaza de spaţiu al celei de-a VI-a ediţii a Salonului Internaţional de Carte „Alma Mater Librorum”, a reprezentat în zilele de 9 şi 10 mai 2019 o lume vie, de vârf, a îndemnului, afirmaţiei, speranţei „România citeşte”, programul naţional, după cum se ştie al Legii nr. 357/2018, care a instituit oficial 2019 ca „Anul Cărţii” în România.

Coordonată de istoricul literar Mircea A. Diaconu, prorector al Universităţii, ediţia a fost pregătită cu grijă, la amănunt, de prof. univ. dr. Sanda-Maria Ardeleanu, începând din vara trecută, într-o manieră care îi atestă talentul organizatoric şi experienţa de parlamentar dobândită de-a lungul celor două mandate. De aici şi buna sa funcţionare cu tot numărul mare de invitaţi şi de momente urmărind să răspundă unui orizont larg de interes. Rolul pozitiv, de nota 10, al echipei alcătuite din oamenii Bibliotecii pe care o conduce din anul 2016 fiind de la sine de înţeles, cum de la sine de înţeles este şi colaborarea altor colegi.

Sub arcada convingerii „Cartea uneşte”, prof. univ. dr. Sanda-Maria Ardeleanu a vorbit despre idei ca despre nişte „seminţe care rodesc” şi s-a mărturisit fericită să descopere „vlăstare” în seminţele aruncate acum câţiva ani de prorectorul Mihai Dimian, iniţiatorul Salonului. Coordonatorul ediţiei, prorectorul Mircea A. Diaconu, văzând într-un salon de carte „un moment festiv, special”, ne-a reamintit că „ar trebui să citim permanent”, că, unind, dar uneori şi dezbinând, cărţile reprezintă întotdeauna premise ale dialogului, iar prorectorul Mihai Dimian, apreciind calitatea participanţilor, s-a bucurat că Salonul, „conceput ca un îndemn spre lectură”, a ajuns „un eveniment la care participă persoane din mai multe domenii”.

Fireşte, dată fiind multitudinea evenimentelor, nu le vom putea consemna în totalitate, uneori participantul fiind pus în situaţia de a alege, cum a fost pe 9 mai 2019, în intervalul 10,00-12,00, între posibilitatea de a rămâne în hol pentru lansările de carte sau de a ajunge la auditoriul „Joseph Schmidt” pentru spectacolul dedicat Zilei Europei, pregătit de micuţi artişti din şcolile gimnaziale ale judeţului în colaborare cu Casa de Cultură a Studenţilor Suceava, Sanda-Maria Ardeleanu declarându-se încântată de această coincidenţă neîntâmplătoare, a deschiderii Salonului Internaţional de Carte cu sărbătoarea continentului nostru, marcată atât de deosebit de reuniunea informală a şefilor de state sau de guverne din Uniunea Europeană de la Sibiu.

Trebuind, aşadar, să alegem, vom pomeni de prezenţa la deschidere şi a directorului Editurii Universităţii Suceava, Andrei-Victor Cărcăle. În ceea ce priveşte semnalarea, pe cât se poate, a standurilor, vom începe cu cel al Editurii Universităţii Naţionale „Iurii Fedkovici” Cernăuţi, „Ruta”, aflat la loc de cinste, cu directorul Mihail Zusman, Nastasia Zagorodna, director adjunct, Ocsana Sicicar-Ţâmbaliuc, şefa secţiei de carte rară, şi bibliotecara Stela Malanciuc. Şi vom continua cu Editura Didactică şi Pedagogică şi cu lansarea cărţilor „Didactica jocurilor”, 2019, şi „Pedagogia jocului şi a activităţilor ludice”, 2018, amândouă avându-i coautori pe conf. univ. dr. Horaţiu Catalano şi prof. univ. dr. habil. Ion Albulescu, intervenţiile punând accent pe joc drept o alternativă, recomandabilă, de dorit, la internet. În mod încurajator pentru succesul pledoariei, „Didactica jocurilor” a fost cea mai vândută carte a Salonului, şi distinsă ca atare cu diploma Salonului pentru această distincţie atât de râvnită.

„Întemeierea României (1859-1918)” şi „Statele din sud-estul Europei”, ediţia a II-a, de Ioan Popoiu, Editura Pro Universitaria, Bucureşti, au avut parte de un unic, şi avizat, prezentator, prof. univ. dr. Florin Pintescu, pentru care întâlnirea cu autorul a însemnat readucerea din memorie a dascălilor comuni din studenţie, lectura cărţilor soldându-se cu o frumoasă concluzie: cărţile – foarte bine documentate, iar „demersul ştiinţific în aceste două lucrări – absolut remarcabil”. Cuvântul autorului a fost în esenţă un elogiu adus „boierimii româneşti”, ctitor al întemeierii României.

 Interesant şi deopotrivă emoţionant a fost momentul lansării la Salon a „Enciclopediei Bucovinei” de Emil Satco şi Alis Niculică, Editura Karl A. Romstorfer, 2018 (apreciata editură a Muzeului Bucovinei). Apărută în cinstea Centenarului Marii Uniri, considerată una dintre lucrările „capitale, esenţiale, monumentale pentru această zonă” de prof. univ. dr. Mihai Iacobescu, „Enciclopedia” i-a prilejuit reputatului istoric al Bucovinei evocare genezei sale cu un portret plin de afecţiune şi de respect schiţat neuitatului prof. Emil Satco şi cu o schiţă semnificativă a tabloului zonei, în spiritul celor spuse de Nicolae Iorga pornind de la S. Fl. Marian, „o zonă extrem de activă, care a dat o imensă pleiadă de personalităţi”. Suceava fiind „singurul judeţ din România cu două inimi, Suceava şi Fălticeni”, şi Domnia Sa a considerat oportună includerea în „Enciclopedie” a valorilor fălticenene. Atractivă, rostită cu patos, intervenţia dr. Alis Niculică a rememorat evenimente care au premers Unirii de la 1918, cu menţionarea pieselor muzicale care le-au însoţit, piese cu autori personalităţi prezentate de „Enciclopedia Bucovinei” şi cu sublinierea faptului că „bucovinenii nu au pierdut niciodată legătura cu Ţara Mamă”.

Şi „I. G. Sbiera. Album de familie” de Elena Pintilei, Editura Mega, Cluj-Napoca, 2018, volum apărut sub egida Bibliotecii Bucovinei „I. G. Sbiera” Suceava, s-a bucurat de prezentarea prof univ. dr. Mihai Iacobescu, axată pe ideile exprimate în cuvântul înainte pe care îl semnează, „Ion G. Sbiera (1836-1916) – un precursor al Unirii Bucovinei”, şi care credem că spun esenţialul despre acest important cărturar român, idei reluate şi îmbogăţite cu amănunte legate de elaborarea lucrării de Elena Pintilei, doctoranda prof. Mihai Iacobescu, între care stabilirea unui dialog cu urmaşii sbierenilor a însemnat un incontestabil câştig.

Invitatul de onoare al Salonului Internaţional de Carte „Alma Mater Librorum” al acestei ediţii, Editura Junimea la jumătate de secol de existenţă a creat un eveniment din participarea sa, moderat, cu o bună cunoaştere a prestigioasei edituri conduse acum de poetul Lucian Vasiliu, de prof. univ. dr. Simona Modreanu. Alături de Domnia Sa, pe eleganta canapea a Salonului, au luat loc prozatorul Ioan Ţicalo, istoricul Mihai Iacobescu şi istoricul literar Adrian Dinu Rachieru, flancaţi de universitarii Mircea A. Diaconu şi Elena-Brânduşa Steiciuc, toţi cu intervenţii care au fost urmărite cu atenţie. Să remarcăm totuşi implicarea afectivă cu care Elena-Brânduşa Steiciuc a vorbit despre cartea de poezii, „Joc sub obroc”, a universitarei ieşene Marina Mureşan Ionescu, şi despre personalitatea autoarei şi originala, încântătoarea prezentare făcută de Mircea A. Diaconu propriei cărţi, „Metacritice”. În ce ne priveşte, Maria Toacă şi cu mine, pentru că Salonul este nu numai un loc în care se vorbeşte despre cărţi şi se cumpără cărţi, ci şi unul în care se dăruiesc cărţi, am fost bucuroase de darul celei mai proaspete cărţi a scriitorului Ioan Ţicalo, „Nebănuitele căi…”, care a venit până sub ochii autorului, chiar la Salon, împreună cu mulţimea de titluri expuse de Junimea.

 Un alt volum care ne-a fost dăruit la Salon este cartea de poezie „Lebăda în zbor” de Viorica Petrovici, aceasta însă tipărită la Cartea Românească Educaţional. Din păcate, a doua zi nu am putut participa decât la prezentarea standului editurii în turul organizat de Sanda-Maria Ardeleanu, nu şi la lansarea cărţii cu impresii de lectură aparţinând scriitorilor Mihaela Grădinariu şi Paul Gorban. La capitolul părerilor de rău generate de imposibilitatea participării la momentele respective, am înscris şi lansarea revistei „Meridian critic” (1,2/2018), Editura Universităţii „Ştefan cel Mare” Suceava, prezentată de prof. univ. dr. Rodica Nagy şi conf. univ. dr. Daniela Petroşel, şi a cărţii, pentru al cărei dar, de asemenea, mulţumim, „Înainte să fie prea târziu” de Ioan Ieţcu, Editura Pim, Iaşi, 2019, prezentată de scriitorul Alexandru Ovidiu Vintilă. Cartea dr. Ioan Ieţcu, medic primar, membru corespondent al Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România, a avut şi un mănunchi de colaboratori (membri ai Mişcării Ecologiste din România) – ing. Oltea Ieţcu, dr. Gh. Simionca, prof. Filip Preoteasa, dr. Simina Rădăşanu, prof. Cristian Rădăşanu şi Tudor Pletea. Să mai menţionăm totodată, cu participanţi între care nu ne-am numărat, dar cu bune ecouri şi impresii, momentul „Lectura de la tradiţional la digital”, găzduit de sala de lectură „Mihail Iordache”, cu un oaspete ales, Adam Sofronijievic, director adjunct al Bibliotecii Universităţii „Svetozar Markovic” din Belgrad, moment moderat de conf. univ. dr. Evelina Graur.

În vreo două rânduri, prin faţa standurilor editurilor şi librăriilor din Salon a trecut un stol de copii, respectuoşi şi voioşi cum numai şcolarii mici mai pot fi, bucurându-ne vederea cu privirea lor aţintită asupra cărţilor expuse (probabil Editura Amo, a cărei producţie le este destinată a avut cel mai mare succes), dar cei care au avut parte de multe şi meritate aplauze au fost elevii grupului artistic de la Şcoala gimnazială nr. 1 Bogdăneşti, îndrumaţi de învăţătorul Ion Costân.

 După momentul lor aparte, susţinut în capătul sudic al holului, acolo unde uriaşa fereastră dând în parc ne-a creat dulcea impresie a unor fluturi zburând printre pomi şi flori, ne-am adunat în zona opusă, la standul Casei Editoriale Demiurg, pentru lansarea a două din cărţile sale, după o prezentare de ansamblu, aparţinându-i dr. Alexandrina Ioniţă, directoarea Casei. Valoarea, interesul celei dintâi, „Medicamentul de-a lungul vremii”, ediţie îngrijită de Irina Croitoru, au fost puse în lumină de dr. Mihai M.-C. Ardeleanu, care îi semnează şi cuvântul înainte, dr. Ardeleanu evocându-l întâi pe autor, savantul Marţian Cotrău, care l-a impresionat în perioada studenţiei, nu doar cu erudiţia, şi cu discursul său seducător, şi apoi cartea sa, „unicat în cultura română”, „trecere în revistă nu numai a farmaciei, a medicinii în general”. Despre cea de a doua, „Lupta pentru limba românească” de Nicolae Iorga a vorbit prof. univ. dr. Sanda-Maria Ardeleanu, îngrijitoarea ediţiei împreună cu dr. Alexandrina Ioniţă.

Cu mulţi participanţi în jurul protagoniştilor săi a fost trăit momentul cărţii francofone, cu prezentarea romanului „Le Regard de l´Aveugle” de Mamadou Samb, coeditat de Edisal, Editions Salimata, Senegal, şi a cărţii „Tombouctu, histoire de l´érudition islamique en Afrique de l´Ouest” de Ousmane Kane, Cerdis/Codersia, prezentate de universitarii Mamadou Dramé, Mamadou Samb (cu traducerea asigurată de Corina Iftimia) şi Sanda-Maria Ardeleanu. Drama oglindită de romanul „Privirea orbului” generată de obiceiul barbar al exciziei clitorisului fetiţelor preadolescente, i-a adus scriitorului din Senegal nu numai cititori, dar şi faima de apărător al drepturilor femeii, iar cărţii sale – Marele Premiu Literar al Liceenilor din Senegal, iar acum diploma Cartea Salonului – carte străină. Aşadar, să ne dorim să-l citim şi în româneşte pe Mamadou Samb!

 De aceeaşi fermecătoare „concurenţă” întregitoare ca şi copiii din Bogdăneşti dansând şi cântând, de acelaşi verde fraged, cu flori, păsări şi fluturi prin văzduhul de frunze pătruns în hol prin ferestrele-fereastră dând spre parcul Universităţii, s-a bucurat şi expoziţia „Grădina Îngerului” a pictoriţei Camelia Rusu Sadovei, care a înfrumuseţat, a luminat Salonul în armonie cu făptura delicată (şi rezistentă) de hârtie a cărţilor. Expoziţia a fost vernisată în dimineaţa zilei de 10 mai 2019, cu un buchet de încântări de la Doina Cernica, un altul de aprecieri de la colega sa de breaslă, Oana Ruxandra Hrişcă, şi unul de laudă pentru Salon şi de mulţumiri pentru invitarea sa şi a lucrărilor sale – mărturie sensibilă şi visătoare despre Suceava vieţii sale pe care o iubeşte discret şi profund – de la Camelia Rusu Sadovei pentru prof. univ. dr. Sanda Maria Ardeleanu.

„Nume cunoscut în întreaga Bucovină şi mai departe”, cum a spus conf. univ. dr. Carmen Cornelia Balan în vibranta prezentare pe care i-a făcut-o şi care, alături de portretul pe care i l-a schiţat prorectorul Ştefan Purici în iarnă, la Centrul Cultural Român „Eudoxiu Hurmuzachi” Cernăuţi, reprezintă cel mai frumos şi mai îndreptăţit elogiu din cele pe care le-am ascultat aduse universitarului şi istoricului Mihai Iacobescu, s-a gravat şi pe coperta cărţii „Reflecţii privind România Mare”, Editura Arvin Press, 2018, carte de prim raft din numeroasele cărţi consacrate Centenarului Marii Uniri. Lucrare deosebită (reunind afirmaţii, comentarii îndrăzneţe care, „în mod practic nu s-au putut spune la seminarii”), cu o geneză deosebită (a fost scrisă şi publicată în „Crai nou” de-a lungul centenarului Primului Război Mondial), cum a subliniat prezentatorul tomului la Salon, prof. univ. dr. Florin Pintescu, aceasta reprezintă „un fel de analiză spectrală a României Mari”, făcând trimitere la faimoasa „Analiză spectrală a Europei” de Hermann Keyserling. Partea de „lacrimi şi sânge” a frumoasei poveşti care este istoria, privirea stăruitoare asupra Basarabiei, datele statistice interesante şi paginile spumante, fac din lucrarea istoricului Mihai Iacobescu „o lucrare absolut fascinantă, cu clare veleităţi literare”. Şi dacă titlul de Cartea Salonului – carte românească a revenit nu acestei lucrări, ci lucrării noastre „Dulce-amar Bucovina”, Editura Muşatinii, Suceava, 2018, „vina” aparţine pe de o parte chiar Domniei Sale, care, cu autoritatea ştiinţifică şi sufletească a istoricului Bucovinei, a vorbit în termeni atât de atingători pentru autoare şi de convingători pentru organizatori şi participanţi, iar pe de altă parte pentru că o altă diplomă, pentru un alt titlu al Salonului i-a fost decernat, o hartă mai cuprinzătoare a meritelor prof. univ. dr. Mihai Iacobescu, de „istoric, patriot bucovinean, personalitate emblematică a Culturii Naţionale”.

 Cu modestia care se cuvine laureaţilor, Maria Toacă şi cu mine nu vom relua nimic din laudele cu care ne-au întinerit universitarii Carmen Cornelia Balan, Mihai Iacobescu şi Ştefan Purici, bucuroase pentru aprecieri, pentru titlul acordat cărţii noastre „Dulce-amar de Bucovina” de Cartea Salonului – carte românească şi pentru atitudinea de consideraţie şi prietenie a Doamnelor Bibliotecii Universităţii „Ştefan cel Mare” Suceava, în frunte cu prof. univ. dr. Sanda-Maria Ardeleanu, mărturisind doar că scriind în continuare, unind, cât ne va ţine condeiul, nordul şi sudul Bucovinei, am fi fericite ca sângele rănii care îl hrăneşte, să se oprească, să rămână izvor al ei doar iubirea noastră pentru spaţiul natal, să ne regăsim fără graniţă, Bucovina întreagă, în Uniunea Europeană.

Rămânând în Bucovina cărţii, să pomenim şi de lansarea volumului „Limba latină pentru studenţii filologi” de conf. univ. dr. Inesa Makar şi asistent drd. Daniela Bicher, ediţie trilingvă (ucraineană, română, latină), apărută la Editura Universităţii Naţionale din Cernăuţi şi prezentată de coordonatorul său ştiinţific, conf. univ. dr. Sabina Fînaru.

 Alte două cărţi, şi alte două momente, au scos în evidenţă alte două realizări editoriale de vârf, care la rându-le, ne-au valorizat diploma primită pentru „Dulce-amar de Bucovina” şi au susţinut cu putere calitatea acestei ediţii a Salonului. Este vorba, întâi, în ordinea momentelor, de cel al cărţii germane, cu lansarea volumului „Tempus Multiformum. Literarische Inszenierungen der Zeit bei Thomas Mann und Marcel Proust” (Înscenări literare ale Timpului la Thomas Mann şi Marcel Proust) de Raluca Dimian, Hartung Gorre, Konstanz, 2018, eveniment prezentat în colaborare cu Institutul Bucovina din Augsburg. Ne-am bucurat mult pentru această carte şi pentru succesul de care se bucură în străinătate, deoarece şi Maria Toacă, şi eu, îi păstrasem o frumoasă amintire conf. univ. dr. Raluca Dimian de la ediţia din 2017 a mesei rotunde „Eminescu în limbile lumii. Traduceri, receptare critică şi academică”, iniţiată şi însufleţită de universitara suceveană Gina Puică, lector al Lectoratului de Limba Română al Universităţii „Ştefan cel Mare” Suceava la Universitatea Naţională „Iurii Fedkovici” din Cernăuţi. Până la apariţia unei versiuni în limba română, cartea, fructificând un doctorat îndelung şi temeinic pregătit, nu ne este accesibilă, dar cum să nu ai încredere în seriozitatea veritabilului studiu cu care prof. univ. dr. habil. Gina Măciucă, a cărei competenţă în domeniu este bine ştiută, a însoţit-o, a recomandat-o şi la Salon?!

 Cealaltă carte, celălalt moment poartă strălucirea, şi la propriu, a somptuoasei ediţii a capodoperei cărţii vechi cu texte în slavonă care este „Tetraevanghelul de la Suceviţa 24”, de la începutul secolului al XVII-lea şi reprodus cu mijloacele secolului XXI, sub coordonarea părintelui protosinghelul Marcu Petcu, prin grija Mănăstirii Suceviţa – stareţă, stavrofora Mihaela Cozmei. Manuscrisul acestuia a intrat în orizontul interesului ştiinţific internaţional cu ocazia expoziţiei de artă veche românească de la Paris şi Geneva, din 1925, şi graţie atenţiei speciale pe care i-a acordat-o marea cercetătoare a artei bizantine Sirarpie Der Nersessian. Este cu siguranţă o comoară! Cartea-comoară a fost răsfoită cu infinită delicateţe pentru public, dar şi într-un moment aparte, pe care l-am preţuit, pentru noi, pentru Maria Toacă, Mihaela Grădinariu şi pentru mine, de prof. univ. dr. Olimpia Mitric, autoarea predosloviei. Elogiile aduse acestei realizări tipografice, pe măsura artei care distinge manuscrisul, cu minunate miniaturi şi podoabe decorative, au făcut să fie şi mai meritate aprecierile aduse marei noastre specialiste în cartea veche care este Olimpia Mitric, în deschiderea momentului de universitara Carmen Cornelia Balan şi, ca o încoronare a acestuia, de Stareţa Sf. Mănăstiri Voroneţ, stavrofora dr. Gabriela Platon, pe un segment al formării sale fostă studentă a Olimpiei Mitric. Evocarea momentului ne aduce înaintea ochilor un alt dar de carte, cel oferit de stareţă, îngrijitoare a ediţiei împreună cu universitara Carmen Cornelia Balan, cu poeziile proinstareţei Irina Pântescu citite în copilărie, în adolescenţă şi rostite deseori cum i s-au păstrat în memorie. Cine mai învaţă astăzi pe de rost o carte întreagă de versuri? Cine le mai ţine minte?

 Frumoasa carte a apărut, ca şi frumoasele cărţi ale monahiei Elena Simionovici, ca şi albumele pictoriţelor Lucia Puşcaşu şi Elena Greculesi, ca şi cartea noastră, „Dulce-amar de Bucovina”, la Editura Muşatinii din Suceava. Cartea fiind tipărită cu finanţarea Consiliului Judeţean Suceava prin Centrul Cultural Bucovina, am fost bucuroase că sorţii (licitaţiei) au ales-o, deoarece poartă numele vestitei dinastii voievodale a Moldovei şi, fireşte, a Ţării de Sus, din care o parte a fost rebotezată Bucovina, pentru calitatea echipei alcătuite în nucleul său tare de Doamnele Muşatine Luminiţa Dominte, Raluca Giurcă şi Dana Giurcă şi din doctorul în Istorie Alexandru Pînzar, şi pentru eleganţa standului de la Salon, care atrăgea privirile, între atâtea standuri reprezentând edituri şi librării de netrecut cu vederea.

 Cu peste o sută de edituri, autori şi lucrări lansate, cu participări din Germania, Senegal, Serbia, Ucraina şi România, Anul Cărţii în România la Salonul Internaţional de Carte „Alma Mater Librorum” de la Universitatea „Ştefan cel Mare” Suceava a fost, neîndoielnic, un succes. Sporit de deschiderea porţilor sale, ca şi la ultimele ediţii, spre comunitatea locală, spre diverse domenii şi spre problemele vremii.

 România citeşte? Se mai citeşte în România? Are o zi de mâine lectura cărţii pe hârtie? Are viitor cartea, în general? Cu propriul răspuns, în mod previzibil afirmativ, deoarece dacă nu Universitatea, purtând nobila coroană a Disciplinelor Umaniste, reprezintă cea mai puternică Cetate a Culturii, atunci cine?, Salonul a oferit teme de meditaţie şi un înnoit sentiment, individual şi instituţional, de răspundere pentru soarta Cărţii, dar şi pentru Istorie, Filosofie, Limba Română, Traducere, disciplinele care cultivă şi în cei mai remarcabili cercetători, oameni de ştiinţă, ingineri, informaticieni, conştiinţa, bucuria, mândria şi responsabilitatea identităţii româneşti care ne distinge, va continua să ne distingă în Uniunea Europeană şi în satul planetar.

 După aceste rânduri, nimic nu poate fi mai nimerit decât pomenirea diplomei Salonului, atestând un titlu generator de admiraţie, de Cel mai fidel cititor al Bibliotecii Universităţii „Ştefan cel Mare” Suceava, care a revenit Alinei Şalgău Corocăescu, doctorandă la Facultatea de Litere şi Ştiinţe ale Comunicării, cu peste o mie de lucrări împrumutate şi consultate.

 Dar, iată, apropiindu-ne de final, componenţa Comitetului de organizare, coordonat de prorectorul Mircea A. Diaconu: prof. univ. dr. Sanda-Maria Ardeleanu, Lăcrămioara Ciobanu, Liliana Ciobanu, Liliana Cobzaru (cu mulţumiri speciale pentru sprijinul de care presa are întotdeauna nevoie), Antoneta Mihailescu, Inocenţia-Iuliana Galan. Cărora, absolut meritat, le alăturăm şi alte nume, Stela Purici, Despina Doina Rotaru, Cristina Şutac, şi celelalte nume ale colectivului pe care coordonatoarea Bibliotecii şi sufletul Salonului, Sanda-Maria Ardeleanu, le-a avut alături: Anişoara Budui, Mihaela Cristea, Ana Efros, Anişoara Nina Dumitrov Fînaru, Adriana Gherasim, Cătălina Paula Hurjui, Daniela Elena Prigoreanu, Ramona Ţabrea. Un buchet de frumoase Doamne ale Cărţii, pe care le felicităm cu mult respect şi multă căldură.

 Am lăsat în încheiere menţionarea diplomei pentru Cea mai importantă donaţie, acordată Institutului Bukovina Augsburg pentru publicaţiile donate Bibliotecii Universităţii Suceava, deoarece numele Institutului reprezintă deja pentru prof. univ. dr. Sanda-Maria Ardeleanu începutul ediţiei a VII-a, din anul 2020, a Salonului, când Domnia Sa, Biblioteca şi Universitatea speră să-l aibă Invitat de Onoare. Fiindcă Anul Cărţii se vede de la Universitatea „Ştefan cel Mare” Suceava, este văzut de Universitatea „Ştefan cel Mare” Suceava ca aparţinând unui timp în care crede şi pe care îl construieşte exemplar în Bucovina şi în România: Timpul Cărţii.

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: